PENTRU CINE TRADUCE ICR?
Scurtă privire asupra editurii care reprezintă cultura română pe piața internațională a cărții
Cum limba română are numai aproximativ 25 milioane de vorbitori în țară și pe glob, sursa de informare a culturilor de pe toate continentele despre civilizația și cultura noastră sunt traducerile. Institutul Cultural Român are în structura sa o editură care facilitează de 18 ani acest lucru prin programul ei de funcționare. Este bine de aceea bine să ne întrebăm, din când în când, dacă traducerile ICR reprezintă și servesc și anume cum cultura și civilizația românească pe piața internațională a cărții. Centrul Naţional al Cărţii (CENNAC) funcţionează din anul 2007 în cadrul ICR. CENNAC sprijină traducerile prin programele TPS (Translation and Publication Support Programme) şi Publishing Romania cât şi prin coordonarea prezenţei româneşti la târguri naționale și internaţionale de carte şi festivaluri de literatură. CENNAC are în componență departamentul de Programe de Finanțare și Editura ICR.
Citind anunțurile din acest an, 2024, despre participarea României la târgurile de carte de la Londra, Bruxelles, Paris, Leipzig, Białystok (Polonia) etc., m-am întrebat ce anume a fost tradus până acum dar mai ales cu ce ecou internațional. Acest ecou internațional pe piața de carte se măsoară prin cantitatea de carte achiziționată și depozitată sau arhivată de marile centre de cultură și educație ale lumii care reflectă interesul acestor instituții pentru acea carte, autor, temă. Conform CENNAC (https://www.cennac.ro/categorii/aparitii-finantate lista traducerilor se poate citi aici) au fost publicate în cadrul programelor de traducere finanţate de statul român 836 de titluri între anii 2006-2021, în mai toate limbile europene. Dacă am considera în mare cifra de 50 de cărți publicate pe an, rezultă că pînă în prezent au fost lansate pe piața cărții internaționale peste 1.000 de cărți traduse. CENNAC, la interfața dintre cultura noastră și restul lumii, oferă o prezentare online a literaturii române https://www.cennac.ro/uploads/files/contemporary-romanian-writers.pdf și a literaturii contemporane https://www.cennac.ro/uploads/files/catalog-frankfurt-2015-ultim.pdf prin 18 eseuri. Interesante, unele sunt incomplete. Eugen Negrici, în Prose in the Communist Period (1948-1989) nu il pomeneste pe scriitorul dizident Paul Goma, dar Goma este pomenit in contextul prozatorilor… onirici de Luminița Corneanu.
În epoca informațională de azi, bazată pe știința informației, dacă un produs intelectual tipărit sau în format digital nu are o fișă bibliografică, de MARC catalog, nu a fost deci indexat de cataloagele online, practic nu există. Chiar dacă o carte a fost cumpărată la lansare sau în librarii de cititori, dacă nu apare în cataloagele online printr-o fișă bibliografică care arată numărul de instituții unde cartea respectivă există fizic, acea carte – repet — nu există pentru că nu poate fi găsită și citită.
Catalogul electronic WorldCat.org este cea mai completă bază de date care reflectă cartea existentă pe glob. WorldCat conține fișele bibliografice a 17.900 depozite de carte din instituții de cultură, educație, din peste 120 de țări, un total de peste trei miliarde de cărți și produse digitale. WorldCat stă la baza alcătuirii cursurilor și bibliografiei cursurilor din catedrele universitare din lume. Pe baza acestui catalog online, eseiștii, criticii, profesorii, oamenii de cultură, cercetătorii din lume găsesc cărțile necesare de studiu, pe care le obțin prin serviciile de împrumut dintre biblioteci (interlibrary loan) care există pe toate continentele, dar care nu operează și între continente. Pe baza WorldCat, profesorii din universități decid de exemplu integrarea în syllabus a unei culturi sau al unui aspect al unei culturi în funcție de studiile, publicațiile găsite. Ce va face un autor sau un professor de la o catedră de literatură sau istorie sau folclor comparat din Noua Zeelandă sau Japonia auzind sau citind despre autori sau teme importante de cercetare aparținând unei culturi europene, mici, dar cu semne de vitalitate majoră? Va încerca mai întâi să găsească sinteze publicate de edituri serioase, prestigioase în limbile de circulație despre tema sau civilizația culturală în chestiune, apoi (al doilea pas fiind) va identifica în cataloage cărțile analizate de studiile respective pentru a le parcurge și sugera studenților să le citească.
Iată de pildă, în acest context, lista cărților traduse de CENNAC și prezentate la Târgul Internațional de Carte de la Białystok, 2019 https://www.icr.ro/madrid/surprize-literare-romanesti-la-targul-international-de-carte-de-la-bialystok/es unde găsim tradusă Negustorul de începuturi, de Matei Vișniec cu 10 achiziții în biblioteci, Sexagenara și tânărul, de Nora Iuga cu 7 achiziții, Despre limită, de Gabriel Liiceanu 10, Cum s-a românizat România, de Lucian Boia tot 10, Soldații. Poveste din Ferentari, de Adrian Schiop cu zero achiziții, Toate bufnițele, de Filip Florian are 7 achiziții, Insula latină. Antologia nonficțiunii românești, Vampirul pasiv, de Gherasim Luca în traducere Bierny wampir : z wstępem na temat obiektu obiektywnie ofiarowanego are 4 prezențe în bibliotecile din Polonia dar în traducerea franceză are 15 achiziții internaționale și 9 în engleză. Max Blecher cu Vizuina luminată /Rozświetlona jama : dziennik sanatoryjny are 6 achiziții. Menționez că toate traducerile în poloneză se află exclusiv în bibliotecile din Polonia.
La Târgul de Carte de la Göteborg din 2022, conform anunțurilor publicate la timpul respectiv, Corina Oproae a lansat antologia Tidig evighet/O eternitate timpurie apărută în suedeză, 2020, care arată o singură achiziție de bibliotecă în WorldCat. La târgul de carte de la Madrid din 2023 au fost prezentate antologia bilingvă Sombras, incendios y desvanes : diecisiete poetas rumanas, (1961-1980) de Catalina Iliescu Gheorghiu și Simona Sora, 2021, care are 20 achiziții sau arhivări în biblioteci; Lavinia Braniște, Interior zero/ Interior cero, 2022, arată 2; Corina Oproae, La poesía del siglo XX en Rumanía cu 4 și toate numai în bibliotecile din Spania. La Salonul Internaţional de Carte de la Torino, 2023, Ana Blandiana a prezentat traducerea în italiană a volumului Fals tratat de manipulare care arată în WorldCat 32 de achiziții sau arhivări. Male a Est, 2022, debutul italian al tinerei scriitoare Andreea Simionel arată 10 achiziții. Stelian Țurlea, La colonia (quasi come un blues), traducere în limba italiană, 2023, nu există în cataloage, deci nu a fost cumpărată, arhivată, achiziționată de nici o instituție culturală. Matei Vișniec, Il Cabaret Dada, ediţie bilingvă, traducere în italiană, 2022, nu există nicăieri, dar există în franceză cu 8 achiziții în biblioteci. Mansarda a Parigi con vista sulla morte, ediţie bilingvă, traducere în italiană, 2022, de Matei Vișniec este prezentă doar într-o bibliotecă.
Cercetând mai departe la întâmplare în WorldCat traduceri de carte în diverse limbi din lista generală 2006-2021, La septième partie du monde de Cătălin Pavel, 2017 are 7 prezențe în bibliotecile din Franța. Le siège de Vienne, roman de Horia Ion Ursu, 2018 există în 12 biblioteci din lume; Matei Vișniec, Le Marchand – roman – este arhivat, achiziționat de 20 biblioteci. L’omino rosso (Omuleţul roşu) de Doina Ruști, în italiană, 2012, are o singură achiziție. Zogru. Aventuras de un espíritu, 2018, în spaniolă publicat în Chile are o singură achiziție într-o bibliotecă. Zogru, traducere în italiană, 2010, are 3 arhivări sau achiziții.
Cărțile de beletristică, și nu numai, traduse de CENNAC sunt în medie prezente în câte 3-20 biblioteci din lume sau nicăieri. Cel mai tradus autor este Mircea Cărtărescu cu 41 de titluri aflate în peste 900 biblioteci din lume, la distanță urmat de Mircea Eliade cu 23 traduceri în georgiană, albaneză etc., Dumitru Țepeneag 13, Norman Manea 13, Ana Blandiana 12, Varujan Vosganian 9, Doina Ruști 8 etc. Beletristica este cel mai bine reprezentată.
La critică literară găsim pe Nicolae Manolescu cu câte o traducere în franceză și engleză, French themes cu 15 achiziții în biblioteci, iar Sujets français : anthologie d’essais cu una. Eugen Simion are patru traduceri, una în franceză despre Cioran, 2016, cu 12 achiziții sau arhivări în biblioteci și celelelate traduceri în sîrbă. La capitolul istoria literaturii române găsim 3 volume în franceză, de fapt antologii bilingve semnate de Andreia Roman cuprinzând literatura română de la 1848 inclusiv perioada interbelică într-un total de 90 prezențe în biblioteci, și Les avant-gardes en Roumanie. La charette et le cheval-vapeur, 2018 de Petre Răileanu cu 17. WorldCat arată că între 1990-2024 s-au publicat (nu de ICR) la capitolul sinteze despre literatura română, două titluri: Romanian literature as world literature, Bloomsbury Academic, 2017 care este practic o prezentare distorsionată a literaturii române, discutată de mine in Caiete critice Nr.10, 2018 pp. 39-55 https://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/2012/09/CC-10-2018.pdf și Europaentwürfe – Positionierungen der rumänischen Literatur nach 1989/ Modele europene – Poziţionarea literaturii române după 1989, Bielefeld, 2021, de Miruna Bacali – un transcript online — https://www.transcript-verlag.de/978-3-8376-5623-7/europaentwuerfe-positionierungen-der-rumaenischen-literatur-nach-1989/ cu peste 700 de fișe bibliografice în US, Europa, Africa, Australia.
Conform WorldCat, mai găsim între 1990-2024 două contribuții despre literatura română în timpul dictaturii: Literature and propaganda in communist Romania de Eugen Negrici, publicată cu sprijinul ICR, 1999, cu 30 de prezențe în bibliotecile din US, Europa și Egipt; și Rumäniendeutsche Literatur und die Diktatur : „Die Vergangenheit entlässt dich niemals” / Literatura română, germană și dictatura: „Trecutul nu te eliberează niciodată” de Grazziella Predoiu, Hamburg, 2004 (fără legătură cu ICR) cu peste 70 de arhivări în bibliotecile din Europa și US. Singurele sinteze ample dedicate literaturii române care pot fi consultate pe toate continentele de specialiștii care nu cunosc limba română sunt azi cele ale lui Constantin Ciopraga, The personality of Romanian literature : a synthesis, 1981, cu 90 arhivări în bibliotecile lumii, și La personnalité de la littérature roumaine : synthèse critique, 1975, cu peste 70 achiziții sau arhivări; Ion Dodu Bălan, A concise history of Romanian literature, 1981, prezentă în peste 50 de biblioteci; George Călinescu, History of Romanian literature, compendiu, 1988, prezentă în bibliotecile din Statele Unite, Australia, Africa, Franța, China. Mai amintesc pe Basil Munteanu cu Panorama de la littérature roumaine contemporaine scrisă în franceză, publicată la Paris, 1938, prezentă în peste 100 biblioteci din lume, cu traducerea germană Geschichte der neueren rumänischen Literatur publicată în 1943, aflată în peste 20 de mari biblioteci din lume, ca și versiunea engleză Modern Rumanian literature, 1939. Literatura română de azi are nevoie de sinteze comparabile, în limbile de circulație, ca și istoria, lingvistica limbii române, folclorul.
Traducerile din Noica prezintă interes pe piața de carte internațională. Six maladies of the contemporary spirit, 2009, are 55 de achiziții în bibliotecile americane. Briefe zur Logik des Hermes arată de 60 de prezențe în bibliotecile lumii, iar Becoming within being are în jur de 900 achiziții. Blaga în germană, Die Luziferische Erkenntnis nu există nicăieri dar Das dogmatische Weltalter are 20 de prezențe în instituțiile culturale, iar Wissenschaft und kreatives Denken – 15.
La subiectul istorie apar 34 de traduceri. Rumänien in der Epoche der Modernisierung (1859-1939) (titlul original: România în epoca modernizării 1859 – 1939) de Gheorghe Iacob are 20 de prezențe în bibliotecile din Germania și Elveția. Istoria românilor de Ovidiu Pecican, traducere în sîrbă – nu există nicăieri consemnată. Storia della Romania (titlul original: O istorie sinceră a poporului român) de Florin Constantiniu are 14 arhivări în Italia și Elveția. Une histoire des roumains : Études critiques, Prefață de Dinu C. Giurescu, Stephen Fischer Galati și Ioan-Aurel Pop, 2013, consemnează 40 de prezențe în bibliotecile din Europa și US. O istorie a românilor, autor Ion Bulei, traducere în greacă, 2008, există în limba română în 11 biblioteci din Europa și US dar traducerea în limba greacă nu este consemnată nicăieri. Гісторыя румынаў titlul original Istoria românilor de Ioan-Aurel Pop, traducere în bielorusă, nu există în cataloage. Trei titluri sunt dedicate Transilvaniei, două comunismului — Kraj smutny, pełen humoru. Dzieje Rumunii po 1989 roku /Ţară tristă, plină de umor. Istoria României după 1989, în limba polonă autori Adam Burakowski şi Marius Stan, cu 14 prezențe în bibliotecile din Polonia și Germania. Vladimir Tismăneanu – Stalinizm na każdą okazję. Polityczna historia rumuńskiego komunizmu (titlu original: Stalinism for All Seasons: A Political History of Romanian Communism), 2010, are 14 achiziții. Scris în engleză și publicat la Berkeley University Press, studiul lui Vladimir Tismăneanu are peste 500 prezențe în bibliotecile lumii.
Genocidul comunist este reprezentat pe lista traducerilor ICR de Virgil Ierunca cu El experimento Pitești o sobre el poder omnímodo (titlul original: Fenomenul Pitești), 2019, cu două achiziții în bibliotecile spaniole. Nimic despte etnocidul comunist, deși există o carte cu acest titlu de Petru Ursache —Istorie, genocid, etnocid, 2019. La capitolul lingvistica limbii române nu am găsit nimic deși interfața ICR anunță una pe care nu am putut-o identifica.
La traducerile de folclor găsim Sărbătorile la români vol.1, vol.2 de Tudor Pamfile traducere în greacă, în 2011, studiu publicat original în 1913 care există arhivat în numeroase biblioteci ale lumii în limba română dar traducerea în greacă nu există nicăieri. La belleza de la raíces – Una visión antropológica del arte popular rumano. The Beauty of the Roots – An Anthropological View over the Romanian Traditional Arts (O privire antropologică asupra artelor tradiţionale româneşti), 2011, în spaniolă de José Luis Alonso Ponga, este prezentă cu un singur exemplar într-o bibliotecă spaniolă.
La categoria eseuri, aleg la întâmplare din cele 36 traduceri, Marta Petreu în italiană cu Sulle malattie dei filosofi: Cioran care are doua achiziții in bibliotecile italiene iar versiunea spaniolă Il passato scabroso di Cioran are două achiziții în Franța și Spania. Lucian Boia cu El fin de occidente? : hacia el mundo de mañana prezintă patru arhivări în biblioteci. Andrei Cornea cu Lorsque Socrate a tort în două ediții publicate la o editură universitară serioasă, Québec Presses de l’Université Laval, are în jur de 2.000 de achiziții. Avem înainte un studiu despre un mare filozof al lumii antice care promovează pe filozoful Andrei Cornea, dar indirect afirmă filozofia românească.
Pentru că numeroase titluri traduse de CENNAC nu sunt consemnate nicăieri sau se află în număr neglijabil, întrebarea legitimă legată de cerere și ofertă nu trebuie complet ignorată. Ce se cere cu alte cuvinte azi din tipăriturile românești pe piața internațională de carte?
A investi într-o carte tradusă într-o limbă de circulație reprezintă, se știe foarte bine, efort și mulți bani. Traducerile sunt scumpe. O pagină de 250 cuvinte costă între $20 și $130. Dorința de a oferi ce credem noi că trebuie cunoscut în afara țării trebuie să fie de aceea însoțită și de întrebarea ce se cere cunoscut din cultura noastră în afara țării — ceea ce se poate afla prin sondaje de carte. Ele pot sta la baza criteriilor de traducere a unei cărți. Și care sunt aceste criterii? Pentru că nu este în mod automat necesar ca un autor considerat important de critica românească să fie considerat important și de publicul sau cultura limbii în care este tradus.
Norman Manea, tradus și susținut masiv în Statele Unite de diferite fundații, edituri, tradus și de CENNAC are 773 de fișe bibliografice în WordCat. O fișe individuală de carte arată câte achiziții din acea carte se găsesc în biblioteci. The fifth impossibility : essays on exile and language, Yale University Press, 2012, are 1315 achiziții sau prezențe în bibioteci, The black envelope, Yale University Press, 2012, prezintă peste 1.500 achiziții în bibilioteci. Menționez că cele două cărți nu au fost publicate de ICR. Mircea Cărtărescu, cel mai tradus și promovat autor de ICR, participant de peste 20 de ani la zeci de târguri de carte, lansări internaționale, mese rotunde internaționale, are 962 de fișe bibliografice în WorldCat. Solenoid tradus în 2022 în engleză se află achiziționat, conform fișei din WorlCat, de 281 de biblioteci. Celelalte traduceri in spaniolă, germană, italiană, sârbă, franceză nu depășesc 40 de achiziții în biblioteci. Poesía esencial, 2021, antologie din poezia lui Mircea Cărtărescu tradusă de Marian Ochoa de Eribe și Eta Hrubaru, text paralel în română și spaniolă premiat cu premiul ICR pentru cea mai bună traducere a unei cărți din literatura română are numai 9 exemplare arhivate în bibliotecile din Spania, Mexic si Colombia. Paul Goma (pe care nu l-a sprijinit niciodată vreo fundație sau statul român) are 562 de fișe bibliografice în WorldCat. Cărțile lui se află în bibliotecile lumii în toate limbile de circulație. Conform fișei Marc, My childhood at the gate of unrest, 1990, are 230 de arhivări în biblioteci. ICR a sponsorizat o singură traducere din Paul Goma, Nel sonno non siamo profughi (titlu original: din Calidor) 2010, cu 12 achiziții în biblioteci.
Dincolo de puținele exemple de succes care nu se datoreză Institutului Cultural Român (cu excepția lui Mircea Cărtărescu) ca în cazurile lui Paul Goma și Norman Manea (promovat de fundații și edituri americane) întrebarea pe care o repet este ce carte românească se cere în lume?
Cea mai mare cerere de carte românească în limbile de circulație este a sintezelor academice, solide, a studiilor moderne la zi publicate de edituri serioase despre lingvistica limbii române și limba română, istoria genocidului comunist și a comunismului în România, istoria literaturii române în general și a literaturii de azi, studii universitare despre cultura și civilizația românească, folclorul românesc în perspectivă comparată, istoria României, mitologia folclorului românesc și teme similare de studiu în universitățile din lume. Prestigiul editurilor este și el important. Este o mare nevoie de studii, sinteze publicate la editurile specializate în cartea de cercetare și academică cum ar fi Palgrave McMillan, Oxford, Cambridge Scholars etc. Pentru a intra în atenția specialiștilor, cărțile trebuie să existe consemnate în cataloagele lumii și arhivate, achiziționate de cît mai multe instituții culturale.
Cel mai important cumpărător de carte pe glob și care reține cartea și o recomandă prin mecanismele de cercetare ale cataloagelor online îl reprezintă universitățile, institutele de cultură și educație, bibliotecile naționale sau integrate. Acolo se găsesc fișele bibliografice ale autorilor, ale cărților de studiu și cercetare depozitate în colecțiile bibliotecilor pe timp nelimitat. Iată câteva exemple de carte cu teme despre cultura română care se cer pe piața internațională de carte: Folkloric aspects of the Romanian imaginary and myth de Claudia Costin, publicată de Cambridge Scholars Publishing, 2018, are 981 de achiziții în lume. La lingvistica limbii române găsim A Reference Grammar of Romanian : Volume 1: The noun phrase de Carmen Dobrovie-Sorin; Giurgea, Ion, publicată de John Benjamins Publishing Company, 2013, cu 1140 achiziții în bibliotecile lumii. Comparative studies in Romanian syntax publicată la Elsevier, 2000, arată 1139 achiziții; Phonetics and Phonology of Contrast : the Case of the Romanian Vowel System, De Gruyter Mouton, 2014 are 617 achiziții etc. La mitologia folclorului românesc găsim Myth, Identity, and Conflict : a Comparative Analysis of Romanian and Serbian Textbooks, Lanham Lexington Books, 2011 cu 1031 de achiziții, Romanian folklore and its archaic heritage : a cultural and linguistic comparative study de Ana R. Chelariu, Palgrave Macmillan, 2023 abia publicată cu 150 arhivări în marile universități din lume. La literatura română în secolul al 20-lea istorie și critică literară găsim Police aesthetics: literature, film, and the secret police in Soviet times, Stanford University Press, de Cristina Vatulescu, 2010 cu 1445 arhivări în instituțiile academice; Power and literature : strategies of subversiveness in the Romanian novel de Florin Oprescu; Popescu, Bianca, De Gruyter, 2018 cu 1021 prezențe în biblioteci; Imagining Home: Exilic Reconstructions in Norman Manea and Andrei Codrescu Diasporic Narratives, Cambridge Scholars Publishing, 2014 de Anamaria Falaus cu 1052 prezențe în colecțiile de carte ale lumii. The making of modern Romanian culture: literacy and the development of national identity de Alex Drace-Francis, Tauris Academic Studies, 2006 arată 727 arhivări. L’essayiste roumain Émil Cioran a-t-il été un fasciste antisémite? de Liliana Nicorescu, Edwin Mellen Press, 2010 are 1178 achiziții. După cum reiese din fișele bibliografice, aceste studii nu au nici o tangență cu ICR.
O singură sinteză serioasă, necesară unei discipline, publicată într-o limbă de circulație la o editură presigioasă poate avea mai multe prezențe sau achiziții în depozitele de carte de pe toate continentele decât cărțile traduse ale unui autor. Dar aceste cărți sau realități nu se exclud. Este nevoie și de autori individuali și de studii specializate. De aceea reiterez că a alerga pe o singură roată de la căruță nu este o politică viabilă de traducere de carte românească. Civilizația, cultura românească au nevoie să fie reprezentate prin studii serioase, de mare anvergură intelectuală traduse în limbile de circulație, sinteze în stare să ofere baza de informație necesară pentru a integra solid cultura și civilizația românească și autorii ei între culturile și civilizațiile lumii. Dacă aceste studii lipsesc, ele pot fi comandate și plătite de ICR în urma concursurilor de competență.Tineri talentați – fără parti-pris și înregimentări ideologice – pot elabora sintezele de care cultura noastră are azi nevoie ca să fie cunoscută cu adevărat pe plan internațional.
Mirela Roznoveanu