joi, 6 august 2020

Interviu cu medicul român Măriuca Vasa-Nicotera, din Frankfurt, despre descoperirea că 78% dintre pacienții cu forme grave de COVID dezvoltă leziuni cardiace

Un studiu clinic, realizat pe 100 de bolnavi internați de o echipă complexă de la Spitalul Universitar din Frankfurt am Main și publicat pe 27 iulie, a alertat comunitatea științifică. 78% dintre pacienții cu forme severe de Covid-19 au dezvoltat ulterior leziuni cardiace, iar 60% dintre aceștia au prezentat inflamație miocardică. Din echipa de cercetare a făcut parte și medicul de origine română Măriuca Vasa-Nicotera, cardiolog specializat în spațiul germanic, care o oferit explicații științifice cititorilor Libertatea.


Covid-ul într-un fel, nu se știe exact încă, stimulează sistemul imunitar în așa fel încât celulele imunitare ale pacientului să atace mușchiul inimii.

Măriuca Vasa-Nicotera, cardiolog la Spitalul Universitar, Frankfurt am Main:

La nivel internațional se cercetează tot mai mult efectele pe termen lung ale Covid-19. Asta pentru că nimeni nu poate ști cum afectează un virus organismul uman altfel decât printr-o conviețuire de lungă durată între germene și comunitate.


Sintetic spus, nu alarmist, dar cu precauție, suntem într-un proces în care aflăm despre noul coronavirus că el își poate transforma efectele în suferințe cronice. 


Consecințele cronice pot schimba datele pandemiei, pentru că boli lungi de plămâni sau de inimă se traduc în probleme de sănătate publică la o scară dificil de administrat. Într-un interval extrem de scurt, lumea poate întâmpina nevoia de îngrijire a zeci de milioane de oameni bolnavi cronici.


În Marea Britanie, o jumătate de milion dintre pacienții care au suferit de Covid-19 au avut ulterior probleme de sănătate pe termen lung. 


Pe acest fond, rezultatele unui studiu din Germania i-au îngrijorat pe specialiști. Studiul făcut de echipa Spitalului Universitar din Frankfurt am Main expune efectele pe care Covid-19 le produce asupra inimii. 


RMN-ul a fost făcut la câteva săptămâni după vindecare

Medicii au urmărit 100 de pacienți cu forme severe de Covid-19, oameni spitalizați. În 78% din cazuri s-au descoperit prin RMN leziuni cardiace. Intervalul de timp median între diagnosticul COVID-19 și RMN-ul cardiac a fost de 71 de zile.


Cei mai mulți dintre pacienți nu au avut probleme cardiace anterior. Dintre aceștia, 53% erau bărbați, iar grupa mediană de vârstă a fost de 49 de ani (49-53 de ani). 


Medicul român Măriuca Vasa-Nicotera

Nu virusul în sine acționează pe mușchiul inimii, ci sistemul imunitar al pacientului.

Medicul Măriuca Vasa-Nicotera a explicat:
“Aveau acțiuni cardiace, dar nu aveau simptome”

- Studiul făcut de echipa din care ați făcut parte arată că 78% dintre pacienții cu Covid-19 au dezvoltat ulterior probleme cardiace. E un procent foarte îngrijorător. Despre ce fel de probleme cardiace vorbim și cât de severe sunt acestea?- Vedem din ce în ce mai mult ceea ce se cheamă cross-reaction pe alte organe. Eu fiind cardiolog am studiat pe inimă, dar sunt și alte efecte secundare pe creier și chiar pe plămâni de la Covid. Studiul pe care l-am făcut pe inimă este bazat pe IRM cardiac (Imagistica prin rezonanță magnetică, n.r.).


Ce am văzut este că 78% dintre pacienții care au avut o formă destul de serioasă de Covid, cu pneumonie interstițială și stat la terapie intensivă, aveau anumite acțiuni cardiace, dar nu aveau simptome.


“Se văd pe mușchiul inimii”

- Ce se observă la RMN?- La RMN ce se vede este un edem în celulele inimii și un început de fibroză. Practic, celulele inimii se fibrozează. Este primul studiu de genul acesta, spunând că pacienții sunt asimptomatici din punct de vedere cardiac. A fost un studiu prospectiv să analizăm dacă se vede ceva la inimă în pacienții care au avut o formă mai grea de pneumonie de Covid. Și, într-adevăr, interesant e că se văd acțiuni pe mușchiul inimii. Ce relevanță au astea în continuare sau ce prognoză, nu se poate spune încă. Asta a fost o observație primară în pacienți cu Covid comparați cu voluntari sănătoși și cu pacienți care aveau factori de risc similari, ca hipertensiune arterială sau hipercolesterolemie, și s-au văzut clar diferențe semnificative în aceste grupuri.


- Pacienții care au dezvoltat probleme cardiace erau doar cei care avuseseră forme serioase de Covid sau erau și pacienți asimptomatici?- Da, au avut forme serioase. Cei 100 au fost internați la noi la spital.


- Nu știm când a apărut miocardita?- Nu știm exact. Primul RMN l-am făcut după vindecare, la câteva săptămâni.


- Și cei asimptomatici de Covid pot dezvolta aceste afecțiuni?- Nu știm, dar vom studia. Vom avea acces la asimptomatici, în Germania aceștia nu stau în spital, dar vom lărgi studiul având în vedere ce am descoperit.


- Din ce am înțeles, problemele pe care le-ați observat nu erau vizibile pentru ei, nu aveau simptome, le-ați observat doar pe RMN, dar în timp pot să ducă la probleme de sănătate serioase pentru ei?- Da, sigur, depinde de cum evoluează boala. Ceea ce vedem este un fel de miocardită, o inflamație a mușchiului inimii care poate să fie un fel de cross-reaction. Virusul Covid acționează pe sistemul imunitar și se întâmplă un fel de cascadă imunologică. Nu virusul în sine acționează pe mușchiul inimii, ci sistemul imunitar al pacientului.


“La un număr de pacienți am făcut chiar biopsie”

- Când spuneți un fel de miocardită, cât de grav e?- Miocardita are o plajă foarte largă de consecințe. Ea poate să aibă mai multe cauze. Ce se vede la RMN e acumulare de lichid, se umflă lichidele miocardiale, și început de fibroză. La un număr de pacienți am făcut chiar biopsie, deci probă histologică din mușchiul inimii. Histopatologia corelează cu ce se vede la RMN.


- Și problemele au apărut din timpul îmbolnăvirii cu Covid sau ulterior?- Nu putem să spunem probleme, pacienții nu aveau probleme cardiace. Cel mult aveau niște biomarkeri crescuți în sânge de stres miocardial. Dar nu aveau probleme cardiace în sensul de dispnee, de probleme de respirație sau probleme de inimă.


Câțiva dintre pacienții de la terapie intensivă au avut o miocardită de formă mai gravă, cu edem pulmonar, funcția inimii scăzută. De la asta a pornit studiul acesta prospectiv, ne-am gândit dacă și alții dezvoltă aceste afecțiuni. Să vedem dacă într-adevăr este o chestie serioasă sau sunt numai cazuri individuale.


- La cât timp au apărut pe inimă acele inflamații?- Distanța descoperirii a fost de câteva săptămâni după recuperarea pacientului de la pneumonia de Covid.


- Există explicații în sensul acesta, de ce apar tardiv, la câteva săptămâni?- Pentru că este o reacție imunitară întârziată. Covid-ul într-un fel, nu se știe exact încă, stimulează sistemul imunitar în așa fel încât celulele imunitare ale pacientului să atace mușchiul inimii, în cazul acesta particular.


- Revenim la tema gravității miocarditei, pentru noi, ca jurnaliști, și pentru publicul larg, cât de grav e?- Ca în toate cazurile de miocardită, depinde cât e de severă. Depinde ce proporție a mușchiului inimii e afectat. Poate să fie de la formă foarte ușoară la formă foarte grea.


Au găsit și cazuri cu funcție a inimii scăzută

- Dar dumneavoastră ați descoperit forme ușoare de miocardită la acești pacienți, în general?- În general, da. Au fost și câteva care au avut forme grea și rămân cu funcția inimii scăzută. Și asta are o prognoză foarte proastă. Dar nu se poate aprecia stadiul de severitate, cât de severă o să fie forma.


Ceea ce se vede e legătura asta între Covid și miocardită, care trebuie urmărită și trebuie studiată din punct de vedere epidemiologic. Într-adevăr asta e și problema: dacă sunt afectate sistemele cerebrale sau e afectată inima, pe termen lung, la cât de contagios e virusul avem o problemă la nivel de masă. COVID provoacă fibroze pe plămâni, pe inimă…


- Au mai fost concluzii asemănătoare în alte studii internaționale? - Nu, asta de la noi din grupă a fost prima observație, în formă serială, la 100 de pacienți studiați prin RMN și biopsii cardiace.


- Nu s-a vorbit foarte mult până acum despre efectele virusului asupra inimii.- Da, pentru că observațiile pe care le-am făcut noi cu RMN-ul cardiac sunt foarte speciale, nu orice spital are posibilitatea să facă RMN cardiac atât de avansat cum avem noi, de exemplu.


- Ce înseamnă un sistem de rezonanță magnetică avansată, la ce vă referiți?- O tehnologie cu un factor de discriminare foarte bun. Și care e și dificil de folosit, e  nevoie de o pregătire excepțională a celor care lucrează pe aceste aparate.


- Dumneavoastră ce rol ați avut în studiu?-Eu sunt cardiolog intervențional și eu am fost cea care a făcut biopsiile musculare la pacienți și sigur, am contribuit și la scrierea manuscrisului și corectarea acestuia.


- Cum a fost pentru dumneavoastră să obțineți aceste rezultate, să vedeți acest procent foarte mare de 78%?- De asta și articolul a fost publicat în Jama Cardiology, care este unul dintre jurnale de cardiologie de mare impact. Descoperirile sunt foarte importante și pot avea o relevanță clinică în viitor.


- Există precedente de virusuri care să afecteze atât de tare inima?- Există aceste virusuri care se cheamă cardiotropici, care afectează mușchiul inimii și provoacă miocardita, asta ori în mod direct, ori în mod indirect, prin sistemul imunitar. Și se pare că acest Covid-19 produce și el aceleași efecte.


“O să repetăm RMN-ul cardiac la o perioadă de șase luni”

- Concluziile studiului dumneavoastră au ajuns dincolo de comunitatea științifică până acum?- Cred că încă nu. Numai la nivel individual, de pacienți. Pacienții din studiu sunt într-un program de screening, o să repetăm RMN-ul cardiac la o perioadă de șase luni, să vedem dacă s-a modificat ceva. Încă suntem orientați pe pacienții din studiu.


- La acești pacienți la care ați descoperit forme ușoare de miocardită, în care nu prezintă încă simptome, e nevoie de intervenție, de tratament?- Nu. Cel mult le dăm tratament de insuficiență cardiacă minoră.


- Miocardita constatată de echipa din care faceți parte se poate vindeca de la sine?- Da, sigur, vom vedea la următorul RMN.


- În general, HIV e cunoscut ca un virus care provoacă genul acesta de cronicizări. - Și COVID e un retrovirus. El provoacă sistemul imunitar la o reacție care de multe ori se exercită împotriva organismului. Reacția imunitară ajunge să atace propriul organism.


Despre România

- Ați urmărit cifrele din România și felul în care evoluează?- Sigur că am urmărit. E o chestie de civilizație și de ascultat ceea ce spun autoritățile, ceea ce în Germania se întâmplă și în România, nu. Unii români, nu calific, observ, nu au bunul-simț să urmeze sfaturile date de autorități.


- Dar autoritățile germane au acționat similar cu cele din România?- În Germania nu a fost niciodată o izolare atât de strictă cum a fost în România. În Germania ni s-a spus astea sunt măsurile care trebuie urmate și oamenii le urmează, pentru că își dau seama că cine ne spune ceva, spune cu cap.


- Probabil și pentru că oamenii au mai multă încredere în instituții în Germania decât în România. Asculți dacă ai încredere.- Da, probabil.


- Plănuiți un alt studiu în viitor pe efectele cardio ale Covid?- Sigur, o să fie un ongoing studiu. Vrem să vedem care sunt efectele pe termen lung și vrem să introducem câți mai mulți pacienți în baza de date.


Articol original

👍 Interviu cu medicul român Măriuca Vasa-Nicotera, din Frankfurt, despre descoperirea că 78% dintre pacienții cu forme grave de COVID dezvoltă leziuni cardiace

Next
« Next
Previous
Previous »