DIVERSE: Cât de vulnerabilă este Moldova în fața unui conflict armat dinspre est din perspectiva (lipsei) infrastructurii? Nu cumva construim prin A7 doar un coridor de evacuare?

Cât de vulnerabilă este Moldova în fața unui conflict armat dinspre est din perspectiva (lipsei) infrastructurii? Nu cumva construim prin A7 doar un coridor de evacuare?

Într-un moment în care agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei creează un precedent îngrijorător, iar analiștii anticipează posibile escaladări în proximitatea NATO în următorii ani, se impune o întrebare urgentă: cât de pregătită este regiunea Moldovei – flancul estic al NATO și granița estică a Uniunii Europene – pentru a face față unui astfel de scenariu?

Adrian Covăsnianu este expert în infrastructură mare, mobilitate urbană și planificare teritorială, membru fondator al asociației „Moldova Vrea Autostradă”, fost ministru secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Țările baltice au înțeles miza. Investesc masiv în infrastructura de transport adaptată nevoilor militare, în fortificarea frontierelor și chiar în reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Autostrada Via Baltica, de exemplu, este proiectată ca arteră de apărare și mobilitate militară, cu finalizare estimată până în 2028. Similar și conexiunea dintre capitala lituaniană Vilnius și orașul polonez Augustow este prevăzută pentru a fi modernizată și adaptată mobilității militare până în 2028 ca o „alternativă” la Via Baltica. Cu alte cuvinte, vedem eforturi conjugate și concrete de utilizare duală, respectiv civil-militară în zona baltică, astfel că am considerat oportună și necesară o analiză pe zona noastră de interes, respectiv estul României. Prin contrast, estul României pare a fi fost uitat. Am analizat ce s-a făcut până acum, unde ne aflăm în 2025 și ce se poate (realist) recupera până în 2028.

Analiza se va concentra, în principal, asupra infrastructurii rutiere majore și, în plan secundar, asupra lucrărilor de artă expuse riscului în cazul unui conflict militar – în special podurile care traversează râuri importante din estul României, inclusiv în zona transfrontalieră cu Republica Moldova și Ucraina.

2025: MOLDOVA – FLANC IGNORAT

După 18 ani de apartenență la Uniunea Europeană, regiunea Moldovei are doar 52 km de autostradă în exploatare: 36 km din A7 (sectorul Buzău-Focșani din județul Vrancea) și 16 km în centura Bacăului. Asta înseamnă mai puțin de 4% din totalul drumurilor rapide din România.

Chiar dacă lucrările pe A7 până la Pașcani sunt în execuție, iar tronsonul din A8 (Moțca-Leghin) este contractat, orizontul de finalizare și siguranța finanțării rămân incerte, pe fondul ratării finanțării din PNRR și al noilor restricții bugetare anunțate de Guvern. (Figura 1).

Între timp, Moldova suferă din cauza unei infrastructuri rutiere depășite:

• Ambuteiaje frecvente și în cascadă la Valea Lupului, Lețcani și Podu Iloaiei,
• trafic îngreunat în zonele Adjud, Fălticeni, Gura Humorului sau Târgu Neamț,
• poduri neconforme din sudul regiunii (pe DN 24 peste Siret la Cozmești și pe DN 25A la Lungoci, unde sunt prezente limitări de gabarit și tonaj)

Grav este că licitația pentru podul nou de la Cozmești este blocată, deși are constructor desemnat din 2022.

Această vulnerabilitate infrastructurală este agravată de decizia actualului Guvern care, prin Programul de Guvernare 2025-2028, a anunțat „prioritizarea contractelor CNAIR și sistarea semnării de noi contracte”. În același timp, conform surselor publice, prezența NATO în România ocolește în mod evident regiunea Moldovei. Structurile aliate sunt concentrate în alte regiuni ale țării:

• Dobrogea – Baza militară Mihail Kogălniceanu;
• Muntenia – Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est (București) și Centrul de Excelență pentru Apărare Cibernetică;
• Oltenia – Baza de la Deveselu (Scutul antirachetă Aegis Ashore);
• Transilvania – Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est (Sibiu) și Baza Aeriană 71 (Câmpia Turzii);
• Crișana – Centrul NATO de Excelență HUMINT (Oradea).

În mod surprinzător, Moldova rămâne complet în afara acestui sistem defensiv, ceea ce accentuează percepția de izolare strategică.

2028: SPERANȚE MODERATE, RISCURI REALE

 Pentru situația ipotetică 2028 am luat în calcul un scenariu moderat-pozitiv în contextul în care:

1. Actualele studii de fezabilitate se vor finaliza (la timp)
2. Documentațiile mature vor beneficia de identificarea de resurse financiare pentru execuție
3. Contextul va fi unul de stabilitate politică

Conform proiecției din Figura 2, Autostrada A7 ar urma să fie finalizată integral pe tronsonul Ploiești-Pașcani, cu o posibilă extensie spre Suceava. Autostrada A8 va avansa doar parțial, pe secțiunea submontană Moțca-Vânători Neamț și pe segmentul Moțca-Lețcani (Iași Vest).

În același scenariu, orașele-port Galați și Brăila, precum și Focșani – un punct-cheie pentru mobilitatea militară – vor deveni accesibile datorită construirii drumurilor expres Galați-Brăila și Focșani-Brăila.

Această evoluție confirmă importanța strategică a Autostrăzii A7 și, parțial, a A8, în special în contextul unei posibile retrageri tactice rapide către sudul mai bine apărat. În același timp, se conturează o linie logistică defensivă între Focșani, Brăila și Galați, care poate funcționa ca axă esențială pentru mobilizarea rapidă a echipamentelor și trupelor NATO în caz de criză.

Dacă A7 va fi finalizată în 2028, iar Moldova rămâne fără infrastructură defensivă proprie, nu cumva construim, de fapt, un coridor de evacuare – nu de apărare?
În acest scenariu, regiunea Moldovei nu este protejată, ci „disponibilizată” strategic, pentru a asigura adâncimea necesară unui teatru de operațiuni desfășurat pe teritoriul național.

Cu alte cuvinte: nu cumva adevăratul „flanc estic” este, de fapt, flancul sud-estic, concentrat pe Muntenia și Dobrogea? Investițiile recente – finalizarea podului de la Brăila, modernizarea porturilor Galați și Constanța (prin reactivarea unor căi ferate și drumuri de acces interne) – par să confirme această direcție.

COINCIDENȚE SAU STRATEGIE?

 Se impune o întrebare legitimă: suntem martorii unei serii de coincidențe nefericite sau ai unei strategii mai ample, în care regiunea Moldovei este menținută într-o poziție de vulnerabilitate?

E doar o coincidență că:

1. Investiția în Drumul Expres Focșani-Brăila (proiect în afara coridoarelor TEN-T) a fost accelerat semnificativ în ultimii ani?
2. Drumul expres Brăila-Galați se află în plină execuție?
3. Portul Galați a beneficiat de investiții guvernamentale substanțiale în ultimii ani?

În ansamblu, aceste proiecte par să consolideze apărarea sudică a aliniamentului Focșani–Nămoloasa–Galați, transformând zona într-un coridor logistic cu rol strategic militar clar.

În schimb, în Moldova:

1. Capetele montane din autostrada A8 (Moțca-Leghin, Tg. Mureș-Miercurea Nirajului) au ratat finanțarea din PNRR și au un orizont incert de finanțare și o finalizare îndepărtată;
2. Calea ferată Iași-Ungheni, verigă esențială pe coridorul estic, nu are un orizont clar de modernizare/dublare;
3. Linia feroviară Iași-Pașcani-Roman, parte a rețelei principale europene, nu atrage finanțare, deși are documentație tehnică matură;
4. Reoperaționalizarea liniei feroviare Bârlad-Galați nu se află între priorități și nu beneficiază de fonduri;
5. Podul de la Cozmești, deși are constructor desemnat și posibilă finanțare UE, nu a înregistrat niciun progres din 2022;
6. Drumul expres Tișița-Albița, aflat pe coridor TEN-T și eligibil pentru fonduri europene, bate pasul pe loc de ani buni.

Așadar, sunt acestea doar întârzieri administrative sau elementele unei strategii deliberate de abandon investițional?

Întrebări fără răspuns:

1. Cui servește neconstruirea podului de la Cozmești pentru traversarea Siretului la un gabarit corespunzător mobilității persoanelor și militare?
2. În același timp, pe holurile unor ministere se invocă un cost „exagerat” pentru execuția Autostrăzii Unirii, sectorul Ungheni-Iași-Tg. Neamț. Oare să fie o „temporizare” intenționată ce conturează un abandon investițional și implicit asigurarea unei infrastructuri necorespunzătoare în timp de pace, dar favorabilă în timp de război pentru o abordare „prudentă”?
3. Se profilează oare un abandon investițional strategic, menit să transforme Moldova într-o zonă „consumabilă”, sacrificabilă într-un scenariu de conflict?

SOLUȚII

Pentru a contracara percepția de abandon și a corecta dezechilibrele investiționale semnalate anterior, solicităm ferm autorităților decizionale ale statului român – Președinția României, Guvernul României și Parlamentul României – adoptarea următoarelor măsuri urgente:

1. Propunerea, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a declarării Regiunii Moldovei ca zonă de interes strategic pentru România, cu implicații directe în planificarea apărării naționale și în atragerea de fonduri europene și NATO.
2. Asigurarea unei Prezențe Avansate Consolidate (Enhanced Forward Presence) în Regiunea de Nord-Est a României, ca parte a arhitecturii de apărare activă a flancului estic NATO.
3. Includerea Autostrăzii Unirii (A8 Ungheni-Iași-Tg. Mureș) în lista proiectelor de interes strategic național, cu dublu rol: economic și militar, în contextul consolidării flancului estic.
4. Desemnarea Autostrăzii Unirii ca obiectiv de securitate națională și includerea acesteia în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2029.
5. Menținerea Autostrăzii A8 în lista proiectelor prioritare din viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034, aflat în pregătire la nivelul Comisiei Europene.
6. Alocarea de resurse bugetare multianuale pentru perioada 2025–2028, destinate execuției efective a Autostrăzii Unirii, în special pe segmentul Ungheni-Iași-Tg. Neamț.
7. Integrarea reală a regiunii Moldovei în scutul investițional și defensiv al României și NATO, pentru a asigura coeziunea teritorială și capacitatea de reacție strategică unitară pe întreg flancul estic.

Fără o reechilibrare clară a priorităților de infrastructură, flancul estic al României rămâne descoperit. Moldova nu trebuie să fie doar un spațiu de sacrificiu sau adâncime strategică, ci parte integrată a apărării și dezvoltării europene. Apelul este simplu: investiți în timp de pace pentru a nu plăti mai scump în timp de conflict.

Publicitate și alte recomandări video

Cititi si alte stiri despre DIVERSE: Cât de vulnerabilă este Moldova în fața unui conflict armat dinspre est din perspectiva (lipsei) infrastructurii? Nu cumva construim prin A7 doar un coridor de evacuare?