ECONOMIE: Ce s-a pierdut exact la autostrăzile scoase din PNRR. Soarta proiectelor rămase fără finanțare

Ce s-a pierdut exact la autostrăzile scoase din PNRR. Soarta proiectelor rămase fără finanțare

Autostrăzile rămase fără finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor putea fi realizate în continuare prin viitoarele fonduri europene sau prin bani de la buget, însă statul român pierde diferența între dobânzile oferite de Comisia Europeană și cele la care statul se împrumută de pe piața liberă.

Ce s-a pierdut mai exact

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat miercuri că o serie de tronsoane de autostradă au pierdut finanțarea prin PNRR.

Loturile scoase sunt:

Autostrada Transilvania (A3) pe secțiunile Nădășelu – Mihăiești – Zimbor – Poarta Sălajului
Autostrada Unirii Iași – Târgu Mureș (A8) pe secțiunile Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Târgu Neamț (Moțca)
Autostrada Moldovei (A7) pe traseele Ploiești – Buzău și Buzău – Focșani.

Pe secțiuneea Buzău – Focșani se circulă deja, iar Ministerul Transporturilor a anunțat că nu se pierde nicio sumă deja cheltuită.

Ce rămâne în PNRR pe transporturi

Vor rămâne în continuare pe fonduri din PNRR:

Infrastructură rutieră:

Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea)

Infrastructură feroviară:

Toate cele 4 loturi ale tronsonului Cluj – Episcopia Bihor;
Un lot din tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).

Ce a invocat Comisia Europeană

Problema invocată de Comisia Europeană este că la licitații nu au fost trimise în Jurnalul Uniunii Europene toate modificările operate la proiecte.

Mai precis, acestea erau încărcate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), dar nu și în Jurnalul European, ceea ce mai departe afecta potențialii concurenți din Uniunea Europeană care ar fi dorit să participe la licitații.

„Dacă regula este ca în Jurnalul Uniunii Europene să fie trecute toate modificările și acestea nu au fost operate, e ok? Asta zice Comisia. Urmarea e aceeași. Acolo trebuiau publicate toate modificările la proiecte. Dacă mă întrebați pe mine, asta este una dintre dudele pe care le dau funcționarii români. Dacă e ceva voit, trebuie să dovedească procuratura, Corpul de Control al ministrului, justiția, ca să vedem dacă e hoție, corupție sau doar prostie. Ca să speculez eu, nu este corupție. Aș putea să pariez că este prostie”, a declarat, pentru Libertatea, Ionuț Ciurea – director executiv al Asociației Pro Infrastructura.

Pierdem dobânzile, plus ce va trebui să construim singuri

Acesta explică exact și ce pierde statul român.

„De pierdut, o să pierdem diferența de dobânzi. Autostrăzile din PNRR sunt realizate pe componenta de împrumuturi din PNRR, care avea dobânzi modice. Dar ce facem cu proiectele, le lăsăm așa? Nu, o să le facem cu fonduri de la stat. Ceea ce înseamnă că statul o să se împrumute, așa că o să pierdem diferența între dobânzile mici ale Comisiei Europene și cele cu care se va împrumuta statul”, explică Ciurea.

Tronsoanele din A7 trebuie terminate până în august 2026

Există și o condiție pentru ca banii rămași să fie primiți de România: autostrăzile rămase în PNRR trebuie terminate la timp. Adică până în august 2026!

„Banii rămași din PNRR or să fie dați la proiectele rămase, adică A7 de la Focșani la Pașcani nu va mai avea nevoie de cofinanțare din partea statului. Plus tunelurile de la Margina. Există însă o condiție: toate proiectele din PNRR trebuie terminate până anul viitor în august. Dacă rămân bucăți neterminate, vor trebui terminate tot pe fonduri bugetare”, a completat Ciurea.

Cine sunt vinovații

Acesta spune că vinovații sunt mai mulți:

Sorin Grindeanu – fostul ministru al Transporturilor
Cristian Pistol – directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)
Dragoș Cristian Vlad – președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), care operează sistemul de licitații al statului
Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe și anterior al Fondurilor Europene, care a ținut legătura cu Comisia Europeană.

„Sorin Grindeanu a fost al doilea cel mai longeviv ministru al Transporturilor din România după 1989, după Miron Mitrea. CNAIR este beneficiarul, iar și Autoritatea pentru Digitalizarea României menține SEAP. Plus fostul ministru Marcel Boloș, care a menținut comunicarea cu UE. Buboiul acesta a fost băgat sub preș și nimeni nu a știut că sunt probleme la licitații până a explodat acum”, a punctat Ciurea.

Libertatea a scris miercuri că proiectele scoase din PNRR vor continua pe Programul Transporturi 2021-2027.

În schimb, Ciurea spune că A7 ar putea fi terminată în termenul asumat, adică august 206, dar că A8 este exclus să fie terminată cel puțin până în 2030.