ECONOMIE: UE vrea să-și folosească cel mai puternic instrument pentru a lovi companiile americane după ultimatumul lui Trump: „Dacă vor război, vor primi război”

UE vrea să-și folosească cel mai puternic instrument pentru a lovi companiile americane după ultimatumul lui Trump: „Dacă vor război, vor primi război”

UE vrea să-și folosească cel mai puternic instrument pentru a lovi companiile americane după ultimatumul lui Trump: &bdquo;Dacă vor război, vor primi război”

Uniunea Europeană se pregătește să riposteze împotriva tarifelor SUA. Deși UE încă speră la un acord, blocul european își pregătește contramăsuri în fața cererilor tot mai mari ale Statelor Unite, potrivit unei analize a Wall Street Journal.

Negocierile comerciale dintre UE și SUA au luat o turnură neașteptată. Oficialii americani au anunțat că președintele Trump ar putea cere tarife de bază de 15% sau mai mult pentru majoritatea produselor europene, mult peste nivelul de 10% discutat anterior.

Germania își schimbă poziția

Această schimbare a determinat Germania, cea mai mare economie europeană, să adopte o poziție mai dură, apropiindu-se de abordarea mai conflictuală a Franței. Un oficial german a declarat vineri pentru Wall Street Journal: „Dacă vor război, vor primi război.”

UE pregătește contramăsuri puternice

Statele membre UE cer acum Comisiei Europene să pregătească măsuri noi și puternice împotriva companiilor americane, dincolo de simpla impunere de tarife, dacă nu se ajunge la un acord până la termenul limită de 1 august stabilit de Trump.

Comisia Europeană a declarat duminică că dorește în continuare „un acord negociat, reciproc avantajos” și rămâne „profund angajată în negocieri”. Însă, dacă nu se găsește o soluție satisfăcătoare, „toate opțiunile rămân pe masă”.

Instrumentul anticoerciție, ultima soluție

Oficialii UE consideră instrumentul anticoerciție ca fiind cea mai puternică armă comercială a blocului, folosită doar în ultimă instanță. Acesta ar permite UE să riposteze la presiunile economice cu o serie de restricții comerciale și de investiții.

Măsurile pregătite de UE includ:

Posibile taxe sau restricții asupra serviciilor digitale americane
Limitarea accesului companiilor SUA la piața achizițiilor publice din UE
Două pachete de tarife vizând exporturi americane în valoare de peste 100 miliarde de dolari

Speranțe pentru un acord, dar pregătiri pentru conflict

Oficialii europeni speră încă la un acord, dar se pregătesc pentru un posibil conflict comercial cu costuri mari pentru ambele părți. UE nu intenționează să lanseze represalii înainte de termenul limită de 1 august stabilit de Trump.

Negocierile anterioare vizau un tarif de bază de 10% pentru majoritatea produselor, cu unele excepții sectoriale și posibile reduceri pentru industria auto europeană. Însă vizita recentă a negociatorului-șef european Maroš Šefčovič la Washington a arătat că SUA ar putea cere acum tarife de 15% sau mai mult.

Toate opțiunile vor duce la pierderi reciproce

Germania, anterior în favoarea unui acord rapid, și-a schimbat poziția după ce a aflat de presiunile SUA pentru tarife mai mari și lipsa unor concesii pentru sectorul auto. Acum, Berlinul ar putea susține utilizarea instrumentului anticoerciție al UE.

Un diplomat european a rezumat situația: „Toate opțiunile vor duce la pierderi”. UE trebuie acum să decidă câte concesii mai este dispusă să facă pentru a obține un acord și ce contramăsuri va lua dacă negocierile eșuează.

Relația comercială dintre UE și SUA implică schimburi zilnice de bunuri și servicii în valoare de peste 5 miliarde de dolari. Un conflict comercial ar avea consecințe semnificative pentru ambele părți.

Au câștigat Statele Unite de pe urma războiului comercial declanșat?

În ceea ce privește câștigurile pentru Statele Unite, efectele războiului comercial sunt ambivalente, dar în mare parte dezavantajoase. Dacă scopul a fost protejarea producătorilor și locurilor de muncă interne, majorarea taxelor a dus în fapt la creșterea prețurilor pentru consumatori și stres asupra marilor corporații americane care au operațiuni globale.

De asemenea, tarifele au provocat retorsiuni comerciale din partea statelor vizate, ceea ce a afectat sectoare cheie ale economiei americane și a scăzut încrederea investitorilor și consumatorilor. Astfel, SUA nu pare să fi câștigat avantaje economice notabile, ci mai degrabă s-a confruntat cu presiuni inflationiste, pierderi de locuri de muncă și o creștere economică mai lentă.

Președintele Donald Trump a afirmat că SUA câștigă „2 miliarde de dolari pe zi” din noile tarife impuse importurilor. Însă verificările făcute de BBC Verify demontează această afirmație, dezvăluind o diferență uriașă între realitate și retorica lui Trump.

Potrivit datelor oficiale publicate de Departamentul de Trezorerie al SUA, veniturile din taxe vamale pentru ziua de 8 aprilie, chiar în perioada aplicării unora dintre tarifele lui Trump, au fost de doar 192 de milioane de dolari. Asta înseamnă de peste 10 ori mai puțin decât suma invocată de președinte. Unii analiști au calculat că rata medie a tarifelor lui Trump, după anunțul inițial, a fost de 22%.

Care este deficitul UE-SUA. Cine și cât pierde din războiul tarifelor

În 2024, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent comercial semnificativ în relația cu SUA, exportând bunuri de peste 531 miliarde euro și importând de doar 333 miliarde, diferența de 198 miliarde fiind aparent favorabilă blocului comunitar. Totuși, beneficiile nu sunt distribuite uniform: Germania, Irlanda, Italia, Austria și Suedia sunt principalii câștigători.

UE are însă un deficit de peste 100 de miliarde de euro în sectorul serviciilor ceea ce reduce excedentul undeva în jurul a 50 de miliarde de euro doar.

UE exportă în principal autoturisme și produse farmaceutice și importă servicii IT, gaze și armament.

Statele cu cele mai mari excedente sunt și cele mai expuse la măsuri tarifare viitoare, în special Germania, liderul exporturilor europene către SUA, dar și cel mai mare importator de produse americane.

Italia, Franța și Spania sunt afectate prin sectoarele de modă, vinuri, echipamente și produse farmaceutice, în timp ce impactul asupra Greciei este redus. O provocare majoră rămâne dezechilibrul din sectorul serviciilor, unde giganții tech americani au o poziție dominantă, potrivit unei analize EY.

România și alte țări din estul Europei

Țările UE care au un deficit al balanței comerciale cu SUA, având importuri mai mari ca exporturile sunt Cipru, Slovenia, Polonia, Spania și Olanda. Polonia, Cehia, Ungaria sunt cei mai mari importatori și exportatori de bunuri către și dinspre SUA dintre țările foste comuniste care au aderat la UE.

România este pe locul cinci. Polonia și Slovenia sunt singurele țări care înregistrează o balanță comercială pe minus.

Ce exportă România în SUA

România nu are exporturi mari către Statele Unite ale Americii, dar țara noastră va fi afectată indirect de tarifele impuse de Donald Trump pentru Uniunea Europeană (UE) prin intermediul industriei germane, pentru care există foarte mulți subcontractori, arată analiștii consultați de către Libertatea.

România exportă direct în SUA produse în valoare de 2,1 miliarde de euro și face importuri de 1,19 miliarde, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru Libertatea.

În total, exporturile României către Statele Unite sunt doar 2,28% din totalul exporturilor țării noastre.

Principalele exporturi ale României peste Ocean sunt oțel, aluminiu, cauciucuri și piese auto:

semifabricate din fier sau oțel – 194 de milioane de euro
anvelope din cauciuc – 168 milioane de euro
tablouri și panouri electrice – 159,6 milioane de euro
aparate radar – 104,1 milioane euro
componente avatice – 76,7 milioane de euro
țevi din fier sau oțel – 72 milioane de euro
rulmenți – 69,5 milioane
motoare și generatoare electrice – 65 milioane
oțeluri primare – 47 milioane de euro
cabluri – 45,7 milioane de euro
componente auto – 40,1 milioane.

Scurt istoric al războiului comercial declanșat de Donald Trump

Războiul tarifar inițiat de Trump a început din 2018 cu China și a escaladat semnificativ în 2025, afectând un spectru larg de parteneri comerciali, cu impunerea etapizată a unor tarife dure care vizează sectoare-cheie precum oțelul, aluminiul, automobilele și alte importuri generale.

Întreaga perioadă este caracterizată de un climat de tensiuni comerciale majore, cu reacții negative din presa internațională, care a catalogat această politică protecționistă drept „cel mai stupid război comercial din istorie”.

2 aprilie 2025: Trump semnează ordinul executiv „Liberation Day”, anunțând tarife reciproce. Se stabilește un tarif de bază de 10% pentru majoritatea importurilor, împreună cu taxe suplimentare de 50% pentru oțel și aluminiu și 25% pentru autovehicule și piese, cu o amânare inițială de 90 de zile pentru implementare.
9 aprilie 2025: Intrarea în vigoare a celor mai mari tarife din istorie anunțate de Trump, afectând aproximativ 100 de țări. În cazul Chinei, tarifele combinate ajung la 54% pentru unele mărfuri, deoarece se aplică peste tarife deja existente. Trump a declarat această zi drept o „declaratie de independență economică” pentru SUA. Deși consecințele sunt severe pentru producătorii chinezi orientați spre export, experții cred că Beijingul deține acum mai multe atuuri decât în primul război comercial din 2018, conform unei analize publicate de revista academică The Conversation.
După 9 aprilie 2025: Impact economic semnificativ resimțit la nivel global. Exporturile germane către SUA au scăzut considerabil, iar piețele internaționale s-au confruntat cu incertitudini și presiuni pe lanțurile de aprovizionare.
1 august 2025: Trump anunță impunerea de tarife de 30% la mărfurile importate din Uniunea Europeană și Mexic, escaladând astfel conflictul comercial cu aceste regiuni.