ECONOMIE: România are milioane de locuințe neocupate, dar chiriile cresc. Experții explică realitatea din spatele cifrelor INS

România are milioane de locuințe neocupate, dar chiriile cresc. Experții explică realitatea din spatele cifrelor INS

În timp ce sute de mii de români caută cu disperare un acoperiș accesibil, milioane de apartamente și case stau goale, uitate sau folosite doar pe hârtie.

România are oficial aproape 10 milioane de locuințe, iar dintre acestea, peste 2,5 milioane sunt declarate ca fiind neocupate, potrivit datelor definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, publicate de INS. Mai precis, un sfert din casele și apartamentele din țara noastră sunt declarate ca fiind neocupate.

Libertatea a stat de vorbă cu mai mulți experți imobiliari și arhitecți pentru a înțelege cum s-a ajuns aici și care este realitatea din spatele acestor cifre.

8,17 milioane de camere goale

Dintre cele 2.518.452 de locuințe declarate neocupate, peste 1,4 milioane sunt locuințe principale, adică imobile care ar trebui să fie reședința permanentă a cuiva.

Restul sunt locuințe secundare (938.449) și case de vacanță (178.219). În total, aceste imobile adună peste 8,17 milioane de camere goale.

Locuințele goale ar putea găzdui peste 5 milioane de oameni

La o medie de 1,6 camere per locuitor, conform INS, aceste locuințe neocupate ar putea adăposti aproximativ 5,1 milioane de oameni.

E o cifră care întrece populația unor țări întregi.

Mai exact, potrivit datelor ONU din iulie 2023, nu mai puțin de 114 țări și teritorii au o populație mai mică decât capacitatea acestor locuințe. Printre ele se numără: Irlanda (5,1 milioane), Kuweit (4,8 milioane), Croația (3,9 milioane), Republica Moldova (3 milioane).

Bucureștiul, în topul orașelor cu cele mai multe case goale

La nivel geografic, locuințele goale se împart aproape egal între mediul urban (1,26 milioane) și rural (1,25 milioane).

Capitala conduce detașat, cu peste 218.000 de locuințe neocupate, dintre care peste 119.000 sunt locuințe principale.

Urmează județele Iași, Argeș, Prahova, Bihor, Timiș și Cluj.

Cauze principale ale neocupării pe scară largă a locuințelor în România

Experții Imobiliare.ro explică cum stă realitatea din spatele acestor cifre. Motivele variază de la specula imobiliară și lipsa închirierilor legale până la migrația masivă a populației și legislația neadaptată.

Proprietățile ca depozit de economii, mai degrabă decât locuințe
Mulți proprietari cumpără locuințe ca investiție financiară și preferă să le țină libere decât să le dea în chirie, pentru a evita uzura sau problemele cu chiriașii.
Închirieri informale și lipsă de contracte
Un procent semnificativ dintre locuințe sunt în realitate închiriate, dar fără contract, evitându-se astfel impozitarea și contribuțiile sociale. Asta duce la supraestimarea numărului de locuințe neocupate.
Investitori cu multiple proprietăți nelocate
Există proprietari cu mai multe locuințe (inclusiv zeci sau sute), care le dețin pentru „parcarea banilor” și nu le pun pe piață din lipsă de administrare, reticență la închiriere sau experiențe anterioare neplăcute.
Locuințe declarate neocupate, dar, de fapt, temporar folosite
Unele case declarate goale sunt case de vacanță, imobile de sezon sau locuințe ocupate ocazional (de românii din diaspora), ceea ce denaturează statisticile.
Specula imobiliară și prețuri prea mari
Prețurile mari de vânzare sau chirie, peste puterea de cumpărare a multora, mențin locuințele pe piață fără tranzacții, contribuind la fenomenul „fantomă”.
Legislație incompletă și taxe locale necoordonate
Impozitul pe locuințe vacante este ineficient aplicat, iar autoritățile locale nu au instrumente de identificare și penalizare reală a proprietarilor care țin imobile nelocuite.

Paradoxul pieței imobiliare românești: tranzacțiile scad, prețurile cresc

În timp ce prețul locuințelor crește continuu, numărul de tranzacții scade, semn că s-a atins o tensiune privind gradul de suportabilitate al prețurilor, ratelor și dobânzilor. Cum se explică aceste contradicții?

Prețurile sunt mari din cauza lipsei stocurilor, în vreme ce numărul de tranzacții scade din cauza incertitudinilor privind viitoarele taxe, consideră experții.

„În primele 5 luni ale anului vedem o scădere a numărului tranzacțiilor imobiliare de 5% la nivel național, respectiv de 8% la nivel de regiune București – Ilfov. De menționat că 35% din tranzacții făcute la nivel național se realizează la nivelul Capitalei și al zonei metropolitane”, a declarat Georgian Marcu, broker și proprietar al agenției imobiliare Green Angels.

Daniel Crainic, directorul de marketing al portalului Imobiliare.ro, spune că românii sunt chiar „privilegiați” în privința pieței imobiliare.

„Piața imobiliară își continuă cursul firesc, cumpărătorii români sunt în continuare privilegiați, fiind printre cumpărătorii cu cea mai mare putere de cumpărare la nivel european. Pe de altă parte, avem foarte multe incertitudini și semne de întrebare în special din zona fiscală, ceea ce afectează direct veniturile populației, așadar, în mod firesc, am intrat într-o perioadă de așteptare”, susține Crainic.

TVA de 9% dispare pentru locuințe: cumpărătorii scot mai mulți bani din buzunar de la 1 august

Românii care doresc să cumpere o locuință vor plăti mai mult începând de astăzi, 1 august 2025, odată cu eliminarea cotei reduse de TVA de 9%. Specialiștii spun că mulți ar putea să renunțe la achiziții și să se orienteze către zona închirierilor.

„Orice majorare de taxe este neplăcută, dar acum asistăm la un întreg pachet. Bineînțeles că vor fi efecte negative și pe piața imobiliară, deoarece este o piață foarte reactivă la stimuli negativi. Dar, chiar și în contextul eliminării acestei facilități fiscale, locuințele din România rămân relativ accesibile în raport cu veniturile – mai accesibile decât în multe țări europene”, a explicat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE România are milioane de locuințe neocupate, dar chiriile cresc. Experții explică realitatea din spatele cifrelor INS