CNSAS, locul unde sinecurile politice depășesc 500.000 de euro, plus privilegii, deși Bolojan a cerut tăierea cheltuielilor statului. Ce salarii sunt
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/08/cladirea-consiliului-national-pentru-studierea-arhivelor-securitatii-este-pe-strada-matei-basarab-nr--55-57-in-bucuresti-e1754069615885.jpg)
Nu mai puțin de 13 membri, cu rang de secretar de stat, conduc Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități. Ei câștigă între 16.000 și 22.000 de lei brut în fiecare lună. Mai simplu spus, statul plătește anual 2,7 milioane de lei, adică peste 540.000 de euro, deși Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat redimensionarea aparatului bugetar și tăierea cheltuielilor publice.
Ce este CNSAS și de ce a crescut numărul membrilor Colegiului de la 11 la 13
CNSAS este instituția care oferă informații despre cei care au colaborat cu Securitatea lui Ceaușescu (1965-1989). Tot CNSAS are sarcina să verifice dacă persoanele care candidează la funcții publice au avut legături cu fosta Securitate sau dacă au făcut poliție politică.
Libertatea a scris încă din martie 2024 că instituția servește mai degrabă ca refugiu pentru sinecuri politice și are în conducere oameni fără nicio legătură cu domeniul, după ce, în doar șase minute, Parlamentul „a audiat” 10 candidați, fără să fie făcute prezentări și fără ca cei 10 să spună un cuvânt. Mai precis, fosta președintă de ședință, Laura Vicol, doar le-a citit numele, iar parlamentarii juriști au dat avize pozitive pe bandă rulantă.
Potrivit legii, CNSAS este condus de un Colegiu compus din 11 membri numiți de Parlamentul României pentru un mandat de 6 ani. Totuși, legea a fost modificată. Anul trecut, în luna iunie, fostul președinte Klaus Iohannis a promulgat legea prin care numărul membrilor CNSAS a fost majorat de la 11 la 13. Cei doi nou veniți sunt Laura Cornea (director arhivă – filieră PSD) și Adrian Cioflâncă (cel mai bun expert pe istoria holocaustului – filieră minorități, pentru că nu aveau reprezentant în CNSAS).
În total, în CNSAS lucrează 190 de angajați.
Cât câștigă membrii Colegiului CNSAS, potrivit declarațiilor de avere pe 2025, și ce partide i-au propus
Acum, în contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că al doilea pachet de reforme fiscale, amânat pentru luna aceasta din cauza neînțelegerilor din coaliție, se referă la redimensionarea aparatului bugetar și reducerea cheltuielilor publice, Libertatea a consultat declarațiile de avere ale celor 13 membri CNSAS.
Doar că declarațiile de avere ascund dimensiunea reală a cheltuielilor publice, pentru că aceștia declară doar ce primesc „în mână”, adică „netul”. Practic, costul total suportat de stat este mult mai mare decât netul declarat, fiindcă se adugă contribuțiile plătite de angajator.
Astfel, conform site-ului CNSAS, suma brută cheltuită de stat numai cu cei 13 membri CNSAS, care au rang de secretar de stat, este de 226.720 de lei lunar. Asta înseamnă 2.720.640 lei anual, adică 544.128 euro anual.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/08/salarii-membri-cnsas-declaratii-avere-sinecuri-politice-ilie-bolojan-taieri-bugetari-1019x1024.jpg)
Dacă ne referim strict la declarațiile de avere, cele mai mari salarii nete le au șeful instituției, urmat de secretar și de un membru UDMR.
Cât câștigă anual cei 13 membri CNSAS, ordonați descrescător, în funcție de suma trecută de ei în declarația de avere, și ce partid politic / instituție i-a propus:
- Constantin Buchet (Guvernul României – PSD), președinte CNSAS din 2018 – 172.127 lei net anual
- Cătălin Precul (PSD) – secretar – 156.322 lei net anual
- Ladislau Csendes (UDMR) – membru – 144.523 lei net anual
- Germina Nagâț (USR) – membru – 142.430 lei net anual
- Mădălin Hodor (PNL) – vicepreședinte – 122.540 lei net anual
- Sulfina Barbu (PNL) – membru – 117.097 lei net anual
- Adrian Cioflâncă (minorități) – membru – 117.200 lei net anual
- Dinu Zamfirescu (PNL, 96 de ani) – membru – 116.808 lei net anual
- Daniela Cornea (PSD) – membru – 113.041 lei net anual
- Adrian Petcu (AUR) – membru – 106.368 lei net anual
- Nicolae Mărgărit (Administrația Prezidențială) – membru – 88.225 lei net anual
- Andreea Grigorescu (PSD) – membru – 88.107 lei net anual
- Florin Homorean (PSD) – membru – 88.095 lei net anual
De precizat că Adrian Cioflâncă (minorități) este singurul membru al Colegiului CNSAS a cărui declarație de avere din 2025 nu apare pe site-ul CNSAS. Din acest motiv, s-a folosit precedenta declarație, cea de anul trecut.
Șefii au și avantaje extrasalariale: mașini, șoferi, decontare chirii
Dar beneficiile nu se opresc aici. Potrivit informațiilor Libertatea, președintele instituției (Constantin Buchet), vicepreședintele (Mădălin Hodor) și secretarul (Cătălin Precul) au și secretară, și mașină, și șofer din partea instituției. Șoferul încasează aproximativ 4.000 de lei, spun sursele Libertatea. Aceste privilegii le mai au și alți membri ai instituției.
În plus, ei primesc și alte câteva mii de lei pentru decontarea chiriilor.
Mai mulți angajați din instituție au declarat pentru Libertatea, sub condiția confidențialității, că „în total, beneficiile suplimentare pentru locuință de serviciu și șofer ridică pachetul salarial lunar la zeci de mii de lei, fără responsabilități clare în activitatea de zi cu zi”, iar „în timp ce membrii Colegiului au indemnizație și privilegii, unii dintre noi trăiesc cu salarii care pornesc de la doar 2.700 lei net/lună”.
Modificări controversate: candidați ocoliți de verificări și acces restricționat la documente
Mai mult, membrii conducerii CNSAS, numiți politic, au fost acuzați că în 2024 au aprobat o modificare de procedură care permite unor foști colaboratori ai Securității, candidați la funcții publice, să nu mai fie verificați sau să primească verdicte de necolaborare, așa cum a scris PressOne anul trecut.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Totodată, s-a modificat procedura astfel încât să nu se mai permită consultarea, la sala de lectură, a notelor de constatare care au stat la baza întocmirii adeverințelor, astfel încât, cei care doresc sa conteste adeverințele o pot face, fără însă a cunoaște materialele care au stat la baza lor, au precizat surse din instituție pentru Libertatea, cu referire la cazul lui Crin Antonescu, fost candidat la alegerile prezidențiale 2025.
Iar presa care cere informații în baza Legii 544/2001 primește răspunsul standard: „verificările efectuate sau în curs de efectuare în cadrul CNSAS nu pot fi comunicate deoarece se supun regimului de confidențialitate”.
Download NOW!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu