EDUCATIE: Bogdan Cristescu, director de Curriculum și Evaluare în CNCE, Ministerul Educației: Datele arată că nu avem atât de mulți elevi de nivel mediu, acolo trebuie să ridicăm nivelul / Trebuie să ne ferim ca necuratul de tămâie să ducem toată educația în căutarea excelenței

Bogdan Cristescu, director de Curriculum și Evaluare în CNCE, Ministerul Educației: Datele arată că nu avem atât de mulți elevi de nivel mediu, acolo trebuie să ridicăm nivelul / Trebuie să ne ferim ca necuratul de tămâie să ducem toată educația în căutarea excelenței

Bogdan Cristescu, director de Curriculum și Evaluare în Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Ministerul Educației a spus că datele arată că nu avem atât de mulți elevi de nivel mediu și că ar trebui să ne ferim „ca necuratul de tămâie” să ducem toată educația în căutarea excelenței. El a făcut declarația marți, 16 septembrie, în conferința „Ce livrează Educația„, în contexul performanței olimpicilor.

Bogdan Cristescu, șef Direcției Curriculum și Evaluare în Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Ministerul Educației, spune că nu avem atât de mulți elevi de nivel mediu, și că acolo ar trebui să ridicăm nivelul.

„Elevul mediu din România este un eșantion statistic, chiar avem în partea de sus atât de mulți cât credem? Datele arată că nu”, spune Cristescu.

El a vorbit despre nevoia ca sistemul să nu se ducă doar spre excelență, că să fie un echilibru.

„Performanța la olimpiadă este o performanță pe care greu o poți asocia sistemului. Este o performanță a oamenilor dăruiți, este o performanță a copiilor dăruiți, este o performanță a părinților dăruiți. Uneori este bine să te uiți și la cifre, pentru că sigur noi ne bucurăm de rezultatele noastre la olimpiadă dar uneori acestea ne pot păcăli.

Dacă vă uitați, foarte foarte des în discursul public este «Noi avem olimpici » și aici apar două întrebări: Sunt olimpici aceștia rezultatul sistemului? Aduc ei plus valoare pentru sistem?

Oare cât rău facem uneori când un profesor, din dorința de a scoate un olimpic uită trei clase în căutarea acelui olimpic? Și se întâmplă des și atunci, cred că, în opinia mea, cele două lucruri ar fi tratate separat.

(…)Trebuie să ne ferim, ca necuratul de tămâie, să ducem toată educația în căutarea excelenței, pentru că atunci nu ajungem unde trebuie„.

Redăm declarația lui Bogdan Cristescu

Bogdan Cristescu, șef al Direcției de Curriculum, Evaluare și Examene Naționale: Performanța la olimpiadă este o performanță pe care greu o poți asocia sistemului. Este o performanță a oamenilor dăruiți, este o performanță a copiilor dăruiți, este o performanță a părinților dăruiți. Uneori este bine să te uiți și la cifre, pentru că sigur noi ne bucurăm de rezultatele noastre la olimpiadă dar uneori acestea ne pot păcăli.

Dacă vă uitați, foarte foarte des în discursul public este «Noi avem olimpici » și aici apar două întrebări: Sunt olimpici aceștia rezultatul sistemului? Aduc ei plus valoare pentru sistem?

Oare cât rău facem uneori când un profesor, din dorința de a scoate un olimpic uită trei clase în căutarea acelui olimpic? Și se întâmplă des și atunci, cred că, în opinia mea, cele două lucruri ar fi tratate separat. Ar trebui să avem o înclinație către excelență. De asta sunt centre de excelență.

Trebuie să ne ferim, ca necuratul de tămâie, să ducem toată educația în căutarea excelenței, pentru că atunci nu ajungem unde trebuie. Am avut o curiozitate și m-am uitat pe niște statistici, erau incomplete și atunci aș prefera să nu spun eu cifrele. Dar la un moment dat, când începusem să colectez câți elevi avem participanți la olimpiada de județene în România, s-a descoperit că aveam mai puțini elevi decât profesori implicați în organizare, ceea ce în opinia mea, nu ne ajută, când vorbim despre olimpiadă ca atare.

Matematica în continuare aduce copiii și la nivel local și la nivel județean, la toate clasele. Da, este incredibil și lumea continuă să fie în condițiile în care poate uneori a fost și colegii mei de matematică ar spune concurență neloială din partea fizicii, științelor pământului și așa mai departe. Deci obiecte apropiate, zone matematice unde elevii performează și chiar și lingvistica, dar unde poate participare fiind mai mică, premiile se iau mai ușor. Matematica are o participare foarte mare. Din acest motiv, eu nu cred că este o excepție, nu cred că este un indicator comun, dar pe de altă parte avem și sumedenie de locuri în care tu ai pentru patru clase de liceu, 5000 de olimpici la județean și pentru ei investești foarte mult. Deci revin, nu minimizez efortul lor. Este nemaipomenit.

Întrebarea este: pentru școala de masă, fără a uita copiii cu nevoi speciale, fără a uita olimpicii, care poate tot niște cerințe educaționale speciale… Țara se ridică, și eu am tot spus asta, prin ridicarea mediei. Întrebarea noastră este unde stăm cu media? 

Pentru mine, faptul că nu în forma pe care mi-am dorit-o inițial, planurile cadru de liceu au fost adoptate, este un lucru foarte bun, pentru că nu mai fuseseră modificate major sau esențial din 1995.

Toată lumea trăiește cu imaginea educației de pe timpul nostru, în condițiile în care uităm că educația pe care o vedeam noi, cel puțin cei din generația mea, eu am dat încă treapta a II-a ne uităm la educație doar la cei dintre noi, care n-ajunseseră în fabrică sau în industrial și atunci nu prea este un eșantion reprezentativ.

Dacă mergem mai departe de atât, ne uităm și la toate statisticile extrem de îngrijorătoare la nivelul României și nu numai, legate de analfabetismul funcțional, legate de faptul că, fără să ne uităm, expunem copiilor unor lucruri pe care ei nu mai sunt capabili să le înțeleagă. Și dau din nou exemplu, pentru că este important în gravitatea lui prin proiectul ROSE, finanțat de Banca Mondială. A fost o testare la matematică anul trecut, copiii, pentru copiii din clasa a IX-a deci, imediat după ce deduse reevaluarea cu pricina, s-a făcut o testare exhaustivă, mergându-se către toate competențele, toate competențele și toate conținuturile.

La matematică și abordarea a fost așa: s-a dat testare din materia de clasa a VIII-a care era cea mai recentă. Celor dintre ei, care erau sub 50% din ce ar fi trebuit să știe, li s-a dat din clasa a VII-a și așa mai departe. Am ajuns la niște procente extrem de mari de copii care nu știau conținutul de clasa a V-a și totuși ei erau în clasa a IX-a și le predam ce? Fiind convinși că ei vor urmări fără să.. de la un moment dat gap-ul separația între ce am eu nevoie ca pre rechizită să merg mai departe și ceea ce știu acei copii este atât de mare încât nu le dau nicio șansă, chiar dacă ei încearcă. Și atunci, în opinia mea, abordarea extrem de important este să ne uităm la marea masă a copiilor, să ne uităm la profilul lor, să ne dăm seama care este o problemă internațională. 

Fac referire la raportul OCDE Education at a Glance, care este un raport comparativ foarte bun. România este al treilea an în care este parte, dar dacă ne uităm la introducere a lui secretarul general al Matias Corman care ieri a fost în România, are o prezentare a PIAC-ului și a rezultatelor din PIAC. România nu a fost parte în primele două cicluri din PIAC, este acum, dar vom avea rezultate în 2029, pentru că așa sunt aceste evaluări internaționale, cu un ciclu foarte lung. Rezultatele din PIAC asupra cărora atrage domnul Corman atenția foarte grav, este că sub nivelul 1 de literație, ceea ce noi țipăm la PISA și îi facem analfabeți funcționali, sunt 13% dintre absolvenți de învățământ superior, media OECD, nu România.

Și atunci uneori poate trebuie să ne calibrăm ce ne dorim și știți că este întotdeauna acea dublă. Businessul vrea oameni pregătiți să facă partea de business, educația își pune problema stai, că ne dorim un pic și cetățeni și un pic avem competența cheie de sensibilizare culturală. Întrebarea angajatorului este OK pentru ceea ce îmi doresc eu aici, partea lui de sensibilizare culturală, unde mă ajută? În opinia noastră, ajută. Dar noi iarăși suntem din partea educației. Și atunci, în opinia mea, trebuie să găsim un echilibru, dar nu trebuie să uităm și în opinia mea, ar trebui să targetăm în mod direct mediu și sub mediu ca să-l ridicăm, pentru că, din păcate, când ne uităm în evaluările internaționale, deși avem niște rezultate extraordinare și nu numai la matematică, avem și la fizică, și la chimie, și la informatică peste level 6 la PISA, nu că n-avem 6% nu că n-avem 50% cum are Singapore noi avem sub 3% și atunci apare o întrebare: elevul mediu din România este un eșantion statistic, chiar avem în partea de sus atât de mulți cât credem? Datele arată că nu. Și atunci părerea mea este și asta ar ajuta și matematica.. eu cred că de asta avem niște rezultate atât de bune la matematică încolo, de dăruirea și de strategia voastră este faptul că matematica nu și-a pierdut accesul la marea masă.

Deci selecția și preselecția începe cu zeci de mii de copii și rezultatele se văd. Este elita elitelor care muncește în afara școlii extrem de mult, cu aportul părinților, cu aportul profesorilor dăruiți, sigur, niciodată recunoscuți ca atare. Cât ar merita. Sunt acele premii pe care le au și ei cu elevii. Pe de altă parte, știți și ce dezbatere declanșăm: când este mai greu: să facem un copil de 9, de 10 sau un copil de 3, de 5? Fiecare este dificil în contextul lui.

Și atunci, din punctul meu de vedere, ca și politică a statului, cum o văd eu, este să ridicăm ceea ce este mediu și sub mediu, ca să putem avea vârfuri. Doi: trebuie să ne direcționăm foarte, foarte mult nevoile spre ceea ce înseamnă competențe care ne vor duce spre competitivitate. (..) Pentru că iarăși ceea ce ne arată Europa este că nu putem pierde în vedere competențele civice, pentru că vedem cât suntem de expuși la tot ce înseamnă dezinformare.

Și atunci degeaba e un standard de viață ridicat dacă ești atât de expus la tot ceea ce înseamnă pseudo-știință, pentru că acel standard va dispărea curând.  Este o întreagă dispută iarăși. Este o anumită parte care își dorește să facem chestia care contează, care ne conduce spre excelență, OK și să-i uităm pe ceilalți? Sau să ne ocupăm după de ei, sau să ridicăm media, pentru că la noi asta este problema când vorbim de cei 40% analfabetism funcțional. Sunt foarte mulți și în alte țări, dar problema noastră este dacă am reușit să-i ridicăm pe aceea de sub nivelul I, sau poate de la nivelul 2, dacă i-am ridica, cum am făcut-o la TIMMS, spre 3 deja, din punct de vedere al impactului pentru economie, ei vor face o diferență majoră”.

Despre testarea PISA

PISA (Programme for International Student Assessment) reprezintă Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, inițiat de OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

Ultimele rezultatele PISA sunt cele publicate în decembrie 2023 pentru date din 2022. Rezultatele obținute de România plasează țara noastră pe locul 45 la Matematică, în rândul celor 81 de state și economii care au participat la prima testare educațională internațională organizată de OCDE după pandemie. România este penultima țară din Uniunea Europeană la PISA 2022, în fața Bulgariei, dar în urma sistemelor de educație din țări precum Emiratele Arabe Unite, Brunei sau Turcia. Și Ucraina, cu regiunile cu care a participat la testarea desfășurată în timpul războiului, este înaintea României.

Rezultatele PISA 2022 la Citire/Lectură indică pentru România un scor tot de 428 de puncte, similar celui de la testarea anterioară, iar la Științe scorul de 428 de puncte este cu 2 puncte mai mare decât la testarea PISA 2018.

Din trei în trei ani, studiul PISA evaluează capacitatea tinerilor de 15 ani de a rezolva probleme și de a identifica soluții pentru situații similare celor din viața reală, în cadrul a trei domenii – lectură, matematică şi știinţe. Pentru ediția 2025, se adaugă evaluarea în limba străină și domeniul inovator Învățarea în lumea digitală – Learning in Digital World (LDW).

Despre testarea PIIAC

România va evalua pentru prima dată competențele de citire, calcul, capacitatea de rezolvare a problemelor în rândul persoanelor de 16-65 de ani, prin PIAAC, testarea „PISA pentru adulți” a OCDE

PIAAC evaluează capacitatea populației adulte în trei zone-cheie: citire, calcul, capacitatea de rezolvare a problemelor. Programul evaluează capacitatea persoanelor de a utiliza competențele aferente în mediul familial, la muncă, respectiv în societate. În prezent, peste 40 de țări și teritorii participă la evaluarea internațională. Colectarea datelor pentru testarea „PISA pentru adulți” va avea loc în 2024-2029.

Nota de informare precizează că de participarea României la PIAAC să se ocupe împreună Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, „având în vedere plaja de vârstă a populației țintă, precum și gradul înalt de complexitate”. 

PIAAC evaluează competențele-cheie ale persoanelor cu vârste între 16 și 65 de ani și, după cum se menționează în nota de informare, „colectează și prelucrează date privind competențele cheie și alte competențe generice pe care adulții le utilizează la locul de muncă examinând relațiile dintre acestea și rezultatele sociale și economice”.

Informații de context

Elevii olimpici de nivel internațional nu mai primesc burse din acest an școlar, din cauza legii 141/2025 prin care s-au făcut tăieri de la bursele elevilor și de la plata cu ora pentru profesori.

Guvernul Bolojan a eliminat bursele de excelență olimpică, „își permit să-și dea o bursă de merit în fiecare lună” din premiul unic de 1-4.000 de euro pentru medalia obținută, le transmite ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Legea Bolojan cu măsuri fiscal-bugetare cu impact inclusiv în învățământ a fost publicată în Monitorul Oficial vineri seară, 25 iulie, la 21:20.

Într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a ministerului Educației și Cercetării, Daniel David a comentat pe 8 iulie problema burselor pentru elevi din septembrie 2025.

„În zona olimpiadelor, premiile pe care le avem rămân. Vor fi sub aspectul valorii chiar ușor crescute și cred că sunt premii rezonabile, adică la nivel internațional. Dacă obții, de exemplu, mențiune, premiul este cam de 1.000 euro, poate va fi ușor crescut, astfel încât îți permiți cu siguranță să-ți dai din acel premiu tu o bursă de merit în fiecare lună”, a spus oficialul.

Ministrul a anunțat, la începutul lunii iulie, reforma sistemului de burse școlare din anul școlar 2025-2026, pe fondul măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan care modifică printre altele și legile educației, prin care bursele de excelență și de reziliență au fost eliminate.

Tot pe 8 iulie, Daniel David a mai spus că elevii participă voluntar la olimpiade, arătând că „onorăm la cât își permite acum țara performanța la olimpiade”: „Cred că premiile sunt suficiente, fiindcă până la urmă, copiii care participă la olimpiade participă voluntari, fiindcă își doresc acest lucru și mă bucur că își doresc și că participă la olimpiade”.

El a dat exemplul „avantajelor” pentru elevii olimpici: „Pot fi eligibili pentru burse sociale, pot fi eligibili pentru bursele clasice de merit, au avantaje la examenul național, au avantaje la înscrierea la facultate, astfel încât cred că onorăm la cât își permite acum țara performanța la olimpiade”.

Citește și:

Bogdan Cristescu, șef al Direcției de Curriculum, Examene și Evaluări Naționale: Anual, la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, 10 mii de elevi, adică 10% dintr-o generație, nu știu ce rest le-ar rămâne dacă cumpără două pâini cu o bancnotă de 50 lei, după 9 ani de școală

România vrea să participe la Programul OCDE de evaluare a competențelor-cheie ale adulților, PIAAC. Colectarea datelor pentru testarea „PISA pentru adulți” va avea loc în 2024-2029, iar costurile estimate se ridică la 3,1 milioane de euro

Daniel David, mesaj pentru olimpicii internaționali, după ce a decis să le taie bursele de excelență: Din premiul primit îți permiți cu siguranță să-ți dai tu o bursă de merit în fiecare lună

Cititi si alte stiri despre EDUCATIE: Bogdan Cristescu, director de Curriculum și Evaluare în CNCE, Ministerul Educației: Datele arată că nu avem atât de mulți elevi de nivel mediu, acolo trebuie să ridicăm nivelul / Trebuie să ne ferim ca necuratul de tămâie să ducem toată educația în căutarea excelenței