DIVERSE: Versiune up-grade a planului de mobilitate urbană a Bucureștiului, o poveste lungă, care nu propune nimic nou

Versiune up-grade a planului de mobilitate urbană a Bucureștiului, o poveste lungă, care nu propune nimic nou

Bucureștenii se pregătesc să-și aleagă un nou edil după ce Nicușor Dan a schimbat fotoliul de primar general cu cel de președinte. Una dintre cele mai presante probleme ale acestui oraș este traficul infernal. Deși Capitala și județul Ilfov au Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) încă de acum 10 ani, rezultatele sunt aproape imperceptibile, pentru că măsurile aplicate de cei care au gestionat dezvoltarea celui mai mare oraș al țării au fost decuplate, în general, de realitate. Efectul a fost că acum congestiile din trafic au devenit un lucru cotidian aproape la orice oră. Măsurile luate în ultimii ani pentru descurajarea traficului auto au vizat, de obicei, impunerea unor taxe aberante pentru parcări, iar de la anul, și de majorarea consistentă a impozitelor pe mașini. În timp ce șoferii sunt taxați tot mai mult, numărul proiectelor realizate pentru fluidizarea traficului în Capitală au fost prea puține și s-au realizat cu mari întârzieri față de termenele contractuale. Dacă actualul Plan de Mobilitate Urbană Durabilă a fost un mare rateu, acum Primăria Generală a Capitalei a lansat proiectul unui nou plan care la nivel declarativ ar trebui să transforme radical traficul din oraș până în 2040. 

Efectele unui PMUD „aplicat” 10 ani

Actualizarea și elaborarea noului Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru perioada 2023-2040 al Regiunii București - Ilfov și definirea noii viziuni pentru perioada 2023-2040 va avea în vedere contextul strategic existent la nivel global și european, precum și preocupările ce vizează mobilitatea urbană și transportul identificate pe plan național. Până se vor realiza noile promisiuni, bucureștenii se „bucură” de performanțele primarilor generali ai Capitalei din ultimii 10-15 ani care pot fi sintetizate astfel de noul plan propus:

-Rețeaua stradală din regiunea București-Ilfov este ineficientă și subdimensionată în raport cu cererea actuală de mobilitate; 

-Congestiile sunt o problemă majoră, în special în București, unde traficul se desfășoară adesea cu viteze reduse; 

-Infrastructura rutieră este învechită și adesea deteriorată, necesitând modernizări semnificative; 

-Intersecții neadecvate și absența unor inele de circulație eficiente; 

-Transportul public în regiunea București-Ilfov este ineficient și insuficient dezvoltat pentru a răspunde nevoilor populației; 

-Rețeaua de transport public suferă de o infrastructură învechită, cu linii de tramvai și troleibuz care necesită modernizări urgente, iar rețeaua de metrou, deși extinsă în ultimii ani, încă nu acoperă în mod adecvat toate zonele metropolitan; 

Citește pe Antena3.ro

Fostă miss și fotomodel, o tânără a renunțat la tot și la 18 ani a devenit călugăriță. Sora Eva este virală pe rețelele sociale

-Frecvențele scăzute, viteza comercială redusă și condițiile de confort limitate descurajează utilizarea transportului public; 

-Lipsa de conexiuni eficiente între diferitele moduri de transport – de exemplu, între trenuri, autobuze, tramvaie și metrou – face dificilă tranziția ușoară între aceste moduri, crescând astfel dependența de transportul privat; 

-Problemele legate de parcare sunt acute, în special în București;

-Lipsa infrastructurii adecvate, cum ar fi trecerile de pietoni bine semnalizate și intersecțiile sigure, contribuie la riscul ridicat de accidente;

-Stațiile de încărcare a mașinilor electrice sunt puține și concentrate în anumite zone, limitând astfel accesibilitatea și descurajând adoptarea pe scară largă a vehiculelor electrice;

Cum arată perspectivele

Pentru analizele de prognoză au fost dezvoltate două scenarii de referință („business as usual”) pentru orizontul de timp 2030 și pentru anul de perspectivă 2040, plecând de la anul de bază 2023. Pe termen mediu și lung s-a identificat o tendință de creștere accentuată a mobilității generale. Astfel, se constată o reducere a deplasărilor nemotorizate și o creștere a cotei de utilizare a autoturismului, ceea ce ridică probleme privind impactul mobilității locale asupra mediului, a sănătății și siguranței populației. În ceea ce privește poluarea la nivelului municipiului București, se așteaptă o creștere de aproximativ 14% a totalului de emisii poluante din anul 2023 până în anul 2030 și cu 46% în anul 2040. Din analizele efectuate asupra evoluției cantităților de emisii poluante, a rezultat că la nivelul întregii regiuni, în anul 2023 municipiul București a generat 76% din totalul emisiilor poluate anuale. Pentru anii de prognoză 2030 și 2040 rezultă că municipiul București reprezintă 72%, respectiv 80% din totalul acestor emisii. Din perspectiva gazelor cu efect de seră, se constată că pe termen lung emisiile vor crește cu până la 46% la nivelul municipiului București, dar doar cu 36% la nivelul întregii regiuni. Acest lucru denotă o creștere mult mai accelerată la nivelul municipiului București decât în județul Ilfov.

Recomandările, aceleași planuri vechi și neîndeplinite

După ce trece în revistă transportul din mai multe capitale europene, studiul face o serie de recomandări pentru creșterea calității traficului în Regiunea București-Ilfov.

„Pentru a putea ajunge la o distribuție modală echilibrată, în următorii ani se impune continuarea și intensificarea eforturilor pentru optimizarea sistemului de transport public, atât la nivelul municipiului București, cât și la nivelul întregii regiuni”, sună recomandarea planului actualizat. Totuși, aceste recomandări nu surprind cu nimic, ele putând fi făcute de orice șofer care locuiește în Regiunea București-Ilfov. Dezvoltarea sistemului de management al traficului și optimizarea rutelor de transport public, dezvoltarea circulațiilor rutiere în zonele de expansiune și extinderea rețelei de transport public de mare capacitate (tren-metrou-tramvai) etc sunt printre propunerile formulate, la care se mai adaugă, printre altele, dezvoltarea infrastructurii pentru circulația bicicletelor.

În continuare se pune carul înaintea boilor

Invocându-se noua politică europeană, planul propus vine și el cu propuneri pentru descurajarea utilizării autoturismului personal. Problema este că ele ar trebui să vină după ce autoritățile și-au făcut lecțiile și au pus la punct un sistem public de transport ireproșabil, după modelul care funcționează în alte capitale europene. De exemplu, zilele trecute primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu (PNL), a făcut o vizită la Madrid pentru a lua contact cu bunele practici ale autorităților din capitala Spaniei și ar putea să povestească cât de performant este transportul în comun în acest mare oraș european. Autobuzele vin în stație după ceas, iar călătorii se urcă în autobuze doar câte locuri sunt disponibile pe scaun. 

La noi se promovează sistemul de transport în comun „sardină”

La noi, la orele de vârf se merge pe modelul sardină, indiferent dacă vorbim despre autobuzele STB sau despre trenurile Metrorex, dar vrem să promovăm transportul în comun. De fapt, principalul plan al autorităților care au condus în ultimii ani Bucureștiul a fost să descurajeze utilizarea autoturismelor personale doar prin măsuri punitive și prea puțin prin măsuri care să facă atractiv transportul public.

„Orbital București” se luptă să iasă din faza studiilor de fezabilitate după 5 ani de la lansare

Unul din proiectele reluate în planul actualizat este și cel de construire a drumurilor radiale. Vorbim despre un proiect foarte întârziat care încă se zbate în zona studiilor de fezabilitate. Proiectul celor 10 drumuri radiale a apărut în primăvara anului 2021 și a fost gândit pentru a crește atractivitatea A0 – Inel București, prin conectarea acesteia la Capitală și la aria metropolitană. Denumit „Orbital București”, proiectul a devenit ceva mai mic, din cele 10 drumuri inițiale au mai rămas 8, iar în 2025 nici măcar un kilometru din aceste drumuri nu a fost realizat. Data estimată pentru finalizarea proiectului este acum anul 2028 și are o valoare estimată de 703,42 milioane de euro. Dintre drumurile radiale, cel mai aproape de momentul lansării licitației pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție este Drumul Radial 1 – Vest Expres, care va face legătura între Domnești și Ciorogârla – Autostrada A0 – DNCB – Bulevardul Timișoara. Se estimează că SF-ul va fi predat în trimestrul I al anului 2026, iar licitația pentru proiectare și execuție va fi lansată în trimestrul II al anului.

Citește pe Fanatik.ro

Ce conține testamentul milionarului Adrian Kreiner. Unde ajung ceasurile de 200.000 de euro furate de asasini

Cititi si alte stiri despre DIVERSE: Versiune up-grade a planului de mobilitate urbană a Bucureștiului, o poveste lungă, care nu propune nimic nou