ECONOMIE: Cum se schimbă relația românilor cu creditele, după două decenii de rate, executări și dobânzi-cameleon

Cum se schimbă relația românilor cu creditele, după două decenii de rate, executări și dobânzi-cameleon

După 20 de ani de credite în franci elvețieni, dobânzi variabile, executări silite și creșteri economice volatile, românii își schimbă complet comportamentul financiar. Date BNR, declarații oficiale și evoluțiile ultimilor ani arată cum se redesenează relația românilor cu împrumuturile.

Două decenii de împrumuturi care au modelat comportamente

În 2004–2008, românii au descoperit creditul. Era perioada în care băncile ofereau produse avantajoase, salariile creșteau, iar promisiunea aderării la Uniunea Europeană genera un optimism care se vedea în orice mall sau șantier. În doar câțiva ani, expunerea populației la credite aproape s-a triplat. Potrivit BNR, volumul creditelor de consum a crescut cu peste 40% în perioada premergătoare crizei, iar cele imobiliare au explodat în ritm și mai rapid.

A fost începutul unui mecanism financiar care avea să marcheze o generație întreagă. O generație care astăzi, după 20 de ani, privește creditul cu o prudență complet diferită.

Șocul francului elvețian și generația „rate până la pensie”

Criza CHF 2009–2015 a fost epicentrul financiar al românului îndatorat. Peste 75.000 de familii au fost prinse în aprecierea spectaculoasă a francului, cu creșteri de peste 100% ale ratelor. Zeci de procese, legi contestate la CCR, negocieri cu băncile și mii de cazuri de insolvență personală au rescris complet percepția românilor despre credit.

BNR arăta în rapoartele acelor ani că ponderea restanțelor mari la creditele în valută ajunsese la niveluri alarmante, depășind 20% în anumite segmente. Iar amintirea acelor taxe bancare mari, combinată cu lipsa reglementării dobânzilor variabile, a dus la o avertizare devenită colectivă: un credit poate deveni o capcană.

Această experiență a modelat comportamente pentru următoarele două decenii.

Noua realitate. Românii se împrumută mai puțin și la dobânzi fixe

Datele oficiale ale BNR arată o schimbare clară. Dacă în 2008 peste 65% dintre credite erau în valută, astăzi peste 85% sunt în lei. Este o transformare structurală pe care România o datorează atât reglementărilor prudente, cât și memoriei colective a crizei.

Dobânzile-cameleon – ROBOR, IRCC, reintroduceri, recalculări – au adăugat și ele un strat de neîncredere. De aceea, în ultimii trei ani, sunt preferate creditele cu dobândă fixă. În 2024, pentru prima dată, peste 70% din noile credite ipotecare au avut dobândă fixă în primii ani de maturitate.

Românii aleg stabilitatea, chiar dacă prețul ratelor inițiale este mai mare.

Executările silite și restructurările: cum s-a format reflexul de protecție

În criza 2009–2014, sute de mii de familii au intrat în dificultate. Potrivit datelor ANAF și ale BNR, rata executărilor silite a atins vârfuri istorice, iar recuperatorii au devenit personaje centrale în discursul public.

Această perioadă a creat un reflex psihologic. Oamenii verifică acum:

dacă ratele pot crește,
dacă dobânda este variabilă,
dacă banca are istoric agresiv la executare.

A apărut un comportament nou: românii fac mai multe simulări înainte să ia un credit, compară mai multe bănci și negociază, lucru aproape inexistent acum 15 ani.

Paradoxul anului 2025: românii au salarii mai mari, dar se împrumută mai greu

Ultimii ani au adus creșteri salariale consistente, însă inflația și dobânzile ridicate au făcut accesul la credite mai dificil. BNR a crescut treptat dobânda-cheie, iar IRCC a urcat și el. Astfel, gradul de îndatorare acceptat la credite ipotecare s-a redus, iar băncile sunt mult mai stricte.

În același timp, datele INS arată că prețurile locuințelor au crescut mai repede decât salariile, ceea ce face ca tot mai mulți români să amâne achiziția unei locuințe sau să renunțe la ideea creditului pe 30 de ani.

Asistăm la o reașezare completă a pieței imobiliare: mai puține credite noi, mai multe chirii, mai multe locuințe luate la două salarii mari, nu la unul mediu.

IRCC, ROBOR și jocul transparent al dobânzilor

După scandalurile legate de ROBOR, trecerea la IRCC a fost prezentată drept un pas spre transparență. Însă în ultimii ani, IRCC a crescut accelerat, apropiindu-se uneori de nivelul ROBOR.

Această evoluție a determinat oamenii să devină mult mai atenți la:

modul de calcul al dobânzii;
calendarul actualizării IRCC;
politica BNR privind inflația;
politica bancară comparată.

Românii nu mai sunt „consumatori captivi”. Sunt mult mai informați, mai sceptici și mai activi.

Ce urmează: România intră în epoca creditelor inteligente

Trei tendințe mari se conturează în 2025–2030:

Românii preferă împrumuturi mai mici și mai scurte.
Creditele ipotecare cu dobândă fixă devin regula.
Produsele financiare digitale și scoringul alternativ vor crește în importanță.

Mai mult, BNR pregătește reglementări pentru a stabiliza piața în fața dobânzilor volatile, iar băncile introduc oferte personalizate bazate pe comportament, nu doar pe venituri.

Totodată, generațiile tinere aleg tot mai des să trăiască fără credit imobiliar – fie pentru că nu vor să se lege pe 30 de ani, fie pentru că situația economică îi obligă să închirieze.