EDUCATIE: Elevi de la C.N. Iași, despre programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere: Sara, elevă la filologie: Literatura e artă doar când elevul are șansa să descopere că îi aparține. Altfel, ne pierdeți ca viitori cititori / Dacă în clasa a IX-a am fi început cu cronicarii, poate că mulți dintre noi nu am mai fi continuat să citim

Elevi de la C.N. Iași, despre programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere: Sara, elevă la filologie: Literatura e artă doar când elevul are șansa să descopere că îi aparține. Altfel, ne pierdeți ca viitori cititori / Dacă în clasa a IX-a am fi început cu cronicarii, poate că mulți dintre noi nu am mai fi continuat să citim

Opiniile câtorva elevi de liceu de la Colegiul Național Iași despre programa școlară actuală de la clasa a IX-a la limba și literatura română, în comparație cu cea propusă acum de Ministerul Educației, au fost publicate în revista online Alecart. Sara Vieru spune că „dacă în clasa a IX-a am fi început cu cronicarii, cu texte pe care «nu le putem încă locui la 15 ani», poate că mulți dintre noi nu am mai fi continuat să citim”. „A contat enorm că literatura contemporană.”

Câțiva elevi de la Colegiul Național Iași din clasa a XI-a, de la profilul de filologie, au scris opiniile lor legate de noua programă propusă de ministerul Educației pentru clasa a IX-a și care ar trebui să intre în vigoare începând cu toamna anului 2026.

Toți elevii spun că actuala programă le-a oferit posibilitatea de a citi autori contemporani sau universali care le-au deschis apetitul pentru a citi. Vezi mai jos în articol actuala programă versus cea propusă

„Programa actuală nu ne spune ce să admirăm, ci cum să citim. Iar în această libertate am devenit cititori. „Literatura e artă doar când elevul are șansa să descopere că îi aparține.” Altfel, ne pierdeți — ca viitori cititori. (…) Dacă în clasa a IX-a am fi început cu cronicarii, cu texte pe care „nu le putem încă locui la 15 ani”, poate că mulți dintre noi „nu am mai fi continuat să citim”. A contat enorm că literatura contemporană ne-a dat voie „să găsim în cărți ceva din viața noastră”, că limbajul era accesibil, că dialogul era viu și că ne puteam întreba „de ce personajele fac asta și ce am fi făcut noi”, spune Sala Vieru.

„Nu știu cum ar reuși un elev de clasa a IX-a, proaspăt intrat la liceu și deja modelat într-o anumită direcție foarte tehnică, ușor speriat de materia ce îl așteaptă, să recepteze textele din secolele XVII – XIX. Poate că o programă ordonată cronologic ar implica o anumită structură, o ușurință de a plasa o operă în timp și de a înțelege curentele și raporturile dintre ele, dar ar sacrifica ceva mult mai important: plăcerea adolescentului de a citi. Organizarea actuală, pe teme ce îi sunt apropiate – precum jocul, iubirea sau adolescența – îi permite să se simtă în largul lui și, ulterior, să se regăsească în operele autorilor canonici”, mai spune eleva.

Și colega ei de clasă, Ilinca Cotruță consideră că actuala programă la limba română a ajutat-o:

„În clasa a IX-a mi-am dezvoltat cu adevărat gândirea critică, iar acest lucru s-a întâmplat datorită discuțiilor din clasă pe care le purtam în timpul orelor – pentru că toți căutăm un răspuns în interiorul nostru pentru a înțelege cine suntem cu adevărat. Acesta a fost limbajul pe care mi l-a oferit literatura: un limbaj codat al gândurilor mele.

În clasa a XI-a, când am discutat elemente de istoria limbii și textele vechi, letopisețele, apoi „Istoria Ieroglifică” sau „Țiganiada”, am avut un alt mod de a le privi: știam la ce ne vom întoarce, aveam deja o viziune cvasi-formată asupra literaturii și am putut să urmăresc felul în care scriitura s-a schimbat pe parcursul timpului, revenind mereu cu gândul la operele moderne sau contemporane.

După un examen la care a trebuit să-mi înghesui toate cuvintele într-o structură, să citesc cărțile care mi-ar fi adus punctajul maxim pentru a bifa fiecare cerință, am avut speranța, ca orice elev de clasa a IX-a, că pentru prima dată voi învăța ce înseamnă cu adevărat literatura. Eram entuziasmată pentru cărțile care nu „mă vor învăța ceva”, așa cum suntem obișnuiți să spunem în gimnaziu, ci mă vor face să simt ceva. Și pentru prima dată, chiar am simțit. Nu era ceva neimportant: vorbeam despre copilărie, adolescență, iubire, călătoriile pe care fiecare le duce singur și despre ce înseamnă să fii om. Aveam un sentiment de apartenență, îmi ascultam colegii care își puteau expune părerea liber și nu mai eram constrânși de cuvintele pe care eram obligați să le folosim în exprimările de opinie sau în identificarea mesajului. Pentru prima dată, gândeam cu adevărat fiecare înțeles ascuns dintr-o carte”, spune eleva.

O altă elevă, Ana-Maria Ailiesei scrie: „Îmi amintesc perfect primele ore de literatură din clasa a IX-a și sentimentele care mă însoțeau pe atunci. După clasa a VIII-a, în care, prin prisma programei pentru Evaluarea Națională, îmi fusese spulberată aproape orice urmă de creativitate, având o structură impusă pentru a mă raporta la toate textele literare, speram să mă pot întâlni din nou liber cu această artă. Totodată, îmi era frică de ciocnirea cu autorii canonici și de modul în care urma să îi studiem. Acum, privind în urmă, cred că în clasa a IX-a, dintre toți anii de liceu, m-am apropiat cel mai autentic de literatură, fiindcă am și citit cel mai mult. A fost un proces de descoperire, ce părea aproape miraculos după cele întâmplate în anul școlar anterior. Prin temele de discuție propuse de programă: Adolescența, Iubirea, Călătorie & Aventură, Școala, Confruntări etice etc. m-am apropiat de scriitori precum Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Augustin Doinaș, dar și de J.D. Salinger, William Golding, Hermann Hesse, Charles Baudelaire și Albert Camus. Opționalul de cinematografie a completat mereu toate aceste discuții, iar prin intermediul său am aflat cum arată un film de artă. Am avut capacitatea de a-mi însuși anumite reflexe culturale și de a-mi forma o bază stabilă de lecturi. Nu pot uita, desigur, nici de scriitorii contemporani pe care i-am întâlnit, printre ei numărându-se: Radu Vancu, Dan Coman, Cristian Fulaș, Alina Purcaru, Bogdan Crețu, Simona Goșu, Gabriela Adameșteanu, Mina Decu, Florin Partene și mulți alții.

Tema mea favorită din clasa a IX-a a fost cea prin care am urmărit parcursul protagonistului din „De veghe în lanul de secară” – prin colaje personale realizate din versurile volumului de poezii „Insectarul Coman”. A fost foarte interesant modul în care s-a format o conexiune între cele două volume, deși, la prima vedere, păreau a fi total diferite. De asemenea, fiecare elev a venit cu o perspectivă nouă, unică, demonstrând tocmai modul liber de manifestare a creativității ce ne stătea la dispoziție.

Romanul meu favorit din clasa a IX-a a fost, contrar așteptărilor, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, discutat la tema „Iubirea”. Mi-a făcut plăcere să-l citesc, iar dialogurile din clasă și temele pentru acasă au dat curs unor multiple teorii, pe care le-am putut confrunta apoi. Nu mi-a lăsat niciun moment senzația că studiem romanul strict pentru bacalaureat și că există o singura modalitate de abordare a sa.

În cele din urmă, filmul meu favorit din clasa a IX-a a fost „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, în regia lui Milos Forman, deși trebuie să recunosc că a fost greu de digerat. Mi-a deschis orizontul spre un nou tip de cinematografie: cel menit să revolte, să stârnească întrebări și sentimente contradictorii. De asemenea, cred că m-a pregătit pentru următoarele filme din cadrul opționalului și mi-a format o manieră critică prin care să mă raportez la acestea”.

Daniela Avădănei, scrie că și-a descoperit pasiunea pentru a citi în clasa a IX-a:

„Putem cu toții să admitem că programa școlară nu a fost vreodată prea atractivă pentru elevii de liceu. Nici eu nu am fost atrasă în mod special de autorii canonici – cei „pentru bac” – când am început liceul și nu știu dacă aș fi avut disponibilitatea să încep cu ei clasa a IX-a. Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost să mi se propună direct vreun fragment din Grigore Ureche! Slavă Domnului, a existat varietate! Lecțiile, ordonate pe teme, permiteau recomandarea altor cărți mai prietenoase sau mai interesante într-un moment atât de important ca începutul liceului.

În clasa a IX-a, sătulă de materia rigidă pentru Evaluarea Națională, a însemnat foarte mult să citesc și literatură contemporană. Asta m-a ajutat să-mi descopăr pasiunea pentru literatură, să fiu încurajată să-mi aleg singură cărțile din bibliotecă, să nu fiu constrânsă să parcurg letopisețele moldovenești și muntenești sau „Istoria Ieroglifică” la o vârstă la care nu le-aș putea aprecia valoare istorică și nici nu le-aș putea înțelege importanța în dezvoltarea limbii și culturii române.

Elevii de clasa a IX-a au nevoie de literatură bună, actuală și relevantă pentru dezvoltarea lor culturală în etapa adolescenței, în perioada de tranziție de la „Nu-ți punctează dacă nu scrii exact ca în model la subiectul x, exercițiul y” la materia de liceu, cu interpretări și lecturi (obiectiv) dificile.

Acum, în clasa a XI-a, știu ce vreau să citesc, ce îmi face plăcere să am în biblioteca de acasă. Dacă începeam liceul cu texte vechi, cu un limbajul arhaic și teme tratate vetust, m-aș fi îndepărtat cu siguranță de literatură. Sunt subiecte fascinante acum, dar la 15 ani nu le-aș fi putut aprecia. Dacă un întreg an ar fi trebuit să analizez și să discut doar despre Ion Budai-Deleanu, Miron Costin, preromantici, ora de română s-ar fi simțit ca o operație medicală: rigidă, închisă radical oricăror alte experimente și interpretări”.

Autorii recomandați în vechea programă școlară de Limba și literatura română, în vigoare din 2009

Programa școlară veche din 2009 și care este și astăzi în vigoare se remarcă printr-un limbaj mai puțin tehnic și mai deschis cititorului, care poate fi înțeles mai ușor decât noua programă a Ministerului de oricine îl parcurge. De asemenea, vechea programă prevede studierea în liceu a literaturii pe teme, cu autori din epoci diferite.

Noua programă pusă în transparență e contestată de mulți profesori

Noua programă școlară pentru materia Limba și literatura română la clasa a IX-a, care ar trebui să fie aplicată în licee din anul școlar 2026–2027, a fost publicată marți seara, 25 noiembrie 2025, în dezbatere publică de către Ministerul Educației și Cercetării.

Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.

Printre autorii recomandați acum se află cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi.

Recomandările și modul de abordare al programei pentru clasa a IX-a a stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie. „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.

Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.

Profesoara Oana Chelaru-Murăruș, fost decan al Facultății de Litere a Universității din București (2012-2016) și cadru didactic în Departamentul de Lingvistică, a publicat o analiză pe Facebook în care critică proiectul noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflată în consultare publică. Aceasta consideră că documentul „este dezamăgitor” și nu răspunde nevoilor educaționale ale elevilor de astăzi.

Profesorul Ștefan Baghiu adus critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă

Ce spun cei care au redactat programa de liceu 2026 pentru clasa a IX-a

Daniel Georgescu, inspector al Ministerului Educației, a spus că deși din grupul de lucru care a elaborat programa de liceu pentru clasa a IX-a a fost numeros, s-a avut în vedere o „responsabilitate, în special morală” și „să nu reprezinte punctul de vedere al unui singur component, al unei singure persoane, nici al unui duo sau al unui grupuleț și pe cât posibil să armonizeze diversele puncte de vedere astfel încât să ajungem la cel mai bun produs curricular”.

Daniel Georgescu a făcut parte din grupului de profesori care a elaborat programa de liceu pentru clasa a IX-a pusă în transparență pe 25 noiembrie.

Coordonatoarea grupului de profesori care a elaborat programa școlară de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, Oana Fotache Dubălaru, decan Facultatea de Litere, Universitatea din București, a explicat joi, în prezentarea oficială a Ministerului Educației, că „programa nu apelează la ideea conceptul de autori canonici. Nu și-a propus de la bun început să vină cu o listă închisă, obligatorie, cu o listă fixă de autori”. În plus ea a precizat că „profesorul poate alege anumiți autori, mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen, pentru apariția motivației de a scrie”.