EDUCATIE: Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați

Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați

Noua programă școlară pentru limba și literatura română, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 25 noiembrie 2025, conține recomandări de autori precum cronicarul Miron Costin cu „Letopisețul de la Aron Vodă încoace”, Costache Negruzzi, Ioan Slavici, Marin Preda sau Mihail Sadoveanu, cu referire la criterii diacronice (n. red care urmăresc în timp evoluția fenomenelor literare). Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana sunt singurii autori români contemporani menționați în noua programă de-a IX-a în recomandările pentru profesori. Vezi la finalul articolului și ce autori au dispărut din actuala programă.

Noua programă școlară propusă de Ministerul Educației, după care ar trebui să le fie predat elevilor în vârstă de 14-15 ani la clasa a IX-a începând din toamna anului 2026, conține o serie de recomandări de autori și texte pe baza cărora profesorii să îi ajute pe elevi să înțeleagă evoluția fenomenelor literare. Doar 2 autori contemporani sunt sugerați de autorii noilor programe școlare: Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana.

În rest, recomandările pornesc de la secolul al XVII-lea și abundă în opere pe care elevii nu le pot regăsi în puneri în scenă sau opere culturale reinterpretate recent.

Potrivit recomandării scrise de profesorii de limba română care au realizat programa (vezi mai jos care sunt membrii grupului interministerial), „viziunea actualei programe este organizată în jurul unui criteriu diacronic, care urmărește evoluția în timp a fenomenelor literare și lingvistice. Profesorul va iniția predarea disciplinei introducând noțiunile de limbă și de literatură ca sisteme pluristratificate, convergente și în evoluție”.

Lista autorilor recomandați de Ministerul Educației la clasa a IX-a, în programa de Limba și literatura română, precum și motivele pentru care au fost aleși acești autori:

Autorii recomandati pentru elevii de clasa a IX-a de noua programă de Limba și literatura română pusă în dezbatere de Ministerul Educației și Cercetării (pagina 10) / Sursa foto: edu.ro

„Astfel, literatura este privită ca: reprezentare a lumii (prin teme, motive, viziune despre lume); ca instituție (aspecte de viață literară: ziare, reviste, teatre etc.); ca spațiu de creație (biografii ale scriitorilor); ca tablou al genurilor (genuri și specii literare ce alcătuiesc un sistem variabil în timp). În proiectarea, în organizarea și în aplicarea didactică a acestui conținut, profesorul orientează demersurile de învățare pornind de la grupaje tematice precum:

1. „Momentul zero” al descoperirii literaturii ca lume (fragmente de texte memorialistice, de ex:

„Cum am învățat românește” de Costache Negruzzi; (redăm mai jos un fragment din operă)

„La noi acasă”, în „Lumea prin care am trecut” de Ioan Slavici;

„Anii de ucenicie” de Mihail Sadoveanu;

„Pe firul de păianjen al memoriei” de Cella Serghi;

„Viața ca o pradă” de Marin Preda;

„Cum m-am trezit pe lume”, în colecția „Pururi tânăr, înfășurat în pixeli” de Mircea Cărtărescu;

„Cartea cărților copilăriei. Cum am devenit cititor/cititoare”, volum coordonat de Irina
Petraș);

2. De ce scriu – problematica scrisului și a responsabilității celui/celei care scrie, de exexmplu:

„Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” din „Letopisețul de la Aron Vodă încoace” de Miron Costin;

„Domnul Sarsailă autorul” de Ioan Heliade Rădulescu;
Fragmente din: scrisorile lui M. Blecher către Geo Bogza
„Fragmente Jurnal. 1935–1944″, de Mihail Sebastian

„Cititul și scrisul” de Nicolae Manolescu

„Mai-mult-ca-trecutul, Jurnal 31 august 1988-12 decembrie 1989″, de Ana Blandiana.

De asemenea, prezentarea limbii ca sistem pluristratificat și în evoluție presupune:

– cunoașterea componentelor de bază ale limbajului;
– înțelegerea regulilor, a conceptelor, a categoriilor gramaticale, a regulilor de asamblare a
componentelor limbii, a caracterului sistemic al limbii;
– conștientizarea modului în care cuvintele, enunțurile, discursul se modifică în funcție de
subiect, de scop, de situație și de public;
– conștientizarea influenței pe care contextul social o are asupra asupra utilizării limbii”.

Conținuturile din programa școlară pentru clasa a IX-a pentru filologie

Fragmente din operele recomandate

Costache Negruzzi: „Cum am învățat românește” [Sursa]

„Pe când uitasem că suntem români și că avem și noi o limbă, pe când ne lipsea și cărți și tipografie; pe când toată lumea se aruncase în dasii și perispomeni ca babele în căței și motani, căci la școala publică se învăța numai grecește; când, în sfârșit, literatura română era la darea sufletului, câțiva boieri, ruginiți în românism, neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc ș.c.l., toate în esc, create de diecii vistieriei, pentru că atunci între ei se plodea geniul, ședeau triști și jăleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brașov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfârșit, și din când în când câte o broșură învățătoare meșteșugului de a face zahăr din ciocălăi de cucuruzi, sau pâine și crohmală de cartofe. Tot însă mai rămăsese o școală pre care acești buni bătrâni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi, școală unde se învăța încă românește, aproape de Iași, în monastirea Socola„.

SURSA: Captură foto Liceul TudorVladimirescu.ro

„La noi acasă”, în „Lumea prin care am trecut”, de Ioan Slavici [Sursa]

„Va fi fost prin anul 1854 când am început să umblu la școala din fața bisericii. Hotărât știu că atât atunci, cât și mai târziu, timp îndelungat dup-aceea învățător era Dimitrie Vostinar, cântăretul bisericii și vânător vestit, pe care nu mi-l pot închipui decât cu „joarda” în mână, fie arătându-ne slovele de pe tăblii, fie pișcând mai pe unul mai pe altul dintre cei neastâmpărați.

Am sfârșit bucfarul și am ajuns să citesc din Ceaslov când a fost introdus și-n școala noastră abecedarul cu litere.

Tot cam pe atunci au fost introduse și „pernițele”, noi însă și dup-aceea ne foloseam mai mult de penele de gâscă, pe care ni le tăia „jupănăul” învățător — din cinci pene, una pentru cel ce i le aducea.

Una din marile bucurii ale noastră era să căutăm pe-ntinsul imaș de la marginea satului penele aruncate de gâște pe la sfârșitul primăverii.

Bune erau numai cele dintâi pătur din fiecare aripă, cele mai bune a doaua și a treia.

Văzându-le deci de la mari depărtări, porneam cu toții pe-ntrecute la ele, și fericit era cel ce ajungea mai curând decât ceilalți, mai ales dacă pana era din cele mai bune. Eu am rămas până-n ziua de azi cu păcatul că nu pot să scriu decât cu pană de gâscă tăiată de mine însumi, și mi se pare mai bună dacă tot eu am și găsit-o.

Mai era jupănul învățător și meșterul care îi tundea pe școlari, iar pentru oștăneala aceasta primea de la fiecare dintre cei tunși câte zece oaua”.

„Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” din „Letopisețul de la Aron Vodă încoace” de Miron Costin [Sursa]

„Fost-au gîndul mieu, iubite cititoriule, să fac létopisețul țărîi noastre Moldovei din descălecatul ei cel dintăi, carele au fostŭ de Traian-împăratul și urdzisăm și începătura létopisețului. Ce sosiră asupra noastră cumplite acestea vrémi de acmu, de nu stăm de scrisori, ce de griji și suspinuri. Și la acestŭ fel de scrisoare gîndŭ slobod și fără valuri trebuiește. Iară noi prăvim cumplite vrémi și cumpănă mare pămîntului nostru și noaă. Deci priiméște, în ceasta dată, atîta din truda noastră, cît să nu să uite lucrurile și cursul țărîi, de unde au părăsit a scrie răpăosatul Uréche vornicul.

Afla-vei de la Dragoș-vodă, din descălecatul țărîi cel al doilè, la létopisețul lui, pre rîndul său scrise domniile țărîi, pănă la Aron-vodă. Iară de la Aronŭ-vodă încoace începe acesta létopiseț, carea ți l-am scris noi, nu cum s-ari cădè, de-amănuntul toate. Că létopisețele céle streine lucrurile numai ce-s mai însămnate, cum sintŭ războaiele, schimbările, scriu a țărîlor megiiașe, iară céle ce să lucreadză în casa altuia de-amănuntul, adecă lucruri de casă, n-au scris. Și de locŭ létopiseță, de muldovanŭ scrisă, nu să află. Iară tot vei afla pre rîndu toate„.

Singurii autori contemporani – Ana Blandiana și Mircea Cărtărescu

Fragment din „Cum m-am trezit pe lume”, în colecția „Pururi tânăr, înfășurat în pixeli” de Mircea Cărtărescu, scrisă în 2004, ce conține trăirile autorului despre transformarea sa în poet și scriitor.

Ana Blandiana, „Mai-mult-ca-trecutul, Jurnal 31 august 1988-12 decembrie 1989”, apărută în 2023 [Sursa]

„Când în seara zilei de 31 august 1988 am aflat că, din nou, nu voi mai putea să public și am hotărât să încep un jurnal minuțios al acestei noi perioade de viață, era evident că paginile pe care le voi scrie nu vor fi destinate publicării, ci – oarecum dimpotrivă – că ele vor trebui să-i țină acesteia locul. Mi-ar fi destul de greu să spun în ce fel, dar ceea ce simțeam era că urmează un gol de care pot să încerc să mă apăr descriindu- l,nepermițându- i să devină neant. Poate că subliminal presupune am că această descriere ar putea fi de folos cândva, dar nu-mi amintesc să mă fi gândit vreodată în registru logic la asta, după cum nu cred că am fost cu adevărat convinsă că acel cândva va exista. Cea mai bună dovadă este că, atunci când s- a întâmplat, cele patru caiete de câte o sută de pagini au stat ani de zile pe un colț al mesei mele de lucru, clădite unul peste altulca niște pete de culoare (aveau coperte de vinilin roșu, albastru, bej, vernil), fără să am timp sau curiozitatea să le citesc, apoi –pentru a lăsa probabil locul altor hârtii mai actuale – au fostmutate într- un dulap unde pur și simplu am uitat de ele. Le- am descoperit, cum se întâmplă, căutând altceva, în timpul pandemiei, când aveam pentru prima oară în viață timp, și – din două motive fără legătură între ele, dar la fel de ciudate, m-am speriat. În primul rând, deschizând la întâmplare unul dintre caiete și citind o pagină n-am recunoscut ni mic, nici ceea ce relata, nici faptul că aș fi scris-o eu, o viață pe care nu mi-o aminteam, dar care mi se părea tulburătoare și, prin necunoscutul pe care îl conținea, fascinantă. În al doilea rând, am descoperit cu uimire cât de greu descifram, cât de multe minute îmi luase lectura acelei pagini străine„.

Membrii grupului de profesori care a lucrat la programa școlară de limba și literatura română 2026

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a publicat pe site-ul Centrului Național de Curriculum și Evaluare (CNCE, fostul CNPEE) componența Grupului de lucru curricular (GLC) pentru disciplina Limba și literatura română, care va elabora noile programe școlare pentru liceu, cu aplicare din anul școlar 2026-2027. Publicarea listelor a venit la două zile după solicitarea Edupedu.ro adresată ministerului de a face publice comisiile aprobate încă din august.

Potrivit documentului oficial, coordonarea științifică este asigurată de Oana Anca Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București. Responsabil din partea MEC este consilierul Daniel Georgescu, iar responsabil din partea Centrului Național de Curriculum și Evaluare (CNCE) este Constantin Ciprian Nistor.

Din echipa extinsă fac parte cadre universitare, cercetători ai Academiei Române și profesori din colegii naționale din București, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Bistrița, Arad, Craiova și alte centre educaționale și inspector școlari.

GLC 1 – Limba și literatura română (învățământ liceal, toate filierele, TC și CS)

Georgescu Daniel – Ministerul Educației și Cercetării – Responsabil MEC
Nistor Constantin Ciprian – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – Responsabil CNCE
Dubălaru Oana Anca – Universitatea din București – Coordonator Științific

SGLC Trunchi Comun

Georgescu Irina Roxana – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – Membru
Ciobanu Roxana Ștefania – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – Membru
Martin Mircea – Academia Română – Membru
Zafiu Rodica – Academia Română – Membru
Nicolae Alexandru Cosmin – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” – Membru
Răduță Doina Magda – Universitatea din București – Membru
Ilie Emanuela – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași – Membru
Pamfil Alina – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj-Napoca – Membru
Tămaian Gioconda Ioana – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj-Napoca – Membru
Anisie Monica Cristina – Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, București – Membru
Bentz Teodora – Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București – Membru
Chelariu Silvia Ofelia – Colegiul Național „Al. I. Cuza”, Focșani – Membru
Ciobotaru Anamaria – Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, Constanța – Membru
Corcheș Horia Ciprian – Colegiul Național „George Barițiu”, Cluj-Napoca – Membru
Covaci Ariana Oana – Colegiul Național „C. D. Loga”, Caransebeș – Membru
Doboș Mihaela – Colegiul Național „C. Negruzzi”, Iași – Membru
Dudaș-Vasilfe Adriana – Colegiul Național „Traian Lalescu”, Reșița – Membru
Gâlea Gabriela Anamaria – Colegiul Național „Titu Maiorescu”, Aiud – Membru
Halaszi Monica – Colegiul Național „Liviu Rebreanu”, Bistrița – Membru
Marian-Ionescu Maria Cristina – Colegiul Național „I. L. Caragiale”, Ploiești – Membru
Maxim Andreia Nicoleta – Colegiul Național „Moise Nicoară”, Arad – Membru
Morar Mihai Gheorghe – Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Ploiești – Membru
Negrilă Mihaela Cornelia – Școala Gimnazială nr. 6 „Iacob Mureșianu”, Brașov – Membru
Nistor Georgiana Andreea – Colegiul Național „Sfântul Sava”, București – Membru
Orban Laura Henrieta – Colegiul Național de Informatică, Arad – Membru
Petrache Anca Denisa – Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, București – Membru
Popescu Ileana Ruxandra – Colegiul Național „Vlaicu Vodă”, Curtea de Argeș – Membru
Pricină Anca – Colegiul Național „Carol I”, Craiova – Membru
Rațiu Bogdan Petru – Liceul UMFST „George Emil Palade”, Târgu Mureș – Membru
Vintilă Isabel Giorgiana – Școala Gimnazială Nr. 3, Suceava – Membru.

Componența la disciplina din Curriculum de Specialitate (CS) „Discursuri multiple – Literatură și științe”:

Pamfil Alina – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj-Napoca – Membru
Tămaian Gioconda Ioana – Universitatea „Babeș–Bolyai”, Cluj-Napoca – Membru
Brăescu Raluca – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan–Alexandru Rosetti” – Membru
Georgescu Irina Roxana – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – Membru
Ciobanu Roxana Ștefania – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare – Membru
Doboș Mihaela – Colegiul Național „C. Negruzzi”, Iași – Membru
Dudaș-Vasile Adriana – Colegiul Național „Traian Lalescu”, Reșița – Membru
Orban Laura Henrieta – Colegiul Național de Informatică, Arad – Membru
Popescu Ileana Ruxandra – Colegiul Național „Vlaicu Vodă”, Curtea de Argeș – Membru
Pricină Anca – Colegiul Național „Carol I”, Craiova – Membru
Rațiu Bogdan Petru – Liceul UMFST „George Emil Palade”, Târgu Mureș – Membru
Avădani Ioana – Centrul pentru Jurnalism Independent – Membru

Ce cuprinde actuala programă pentru clasa a IX-a

Câteva dintre recomandările care sunt în prezent în actuala programă, cea din 2009 și care nu se mai regăsesc nici cu titlu de recomandare în noua programă pusă în consultare.

Pentru tema Adolescenţa: M. Eminescu, Fiind băiet păduri cutreieram; Ionel
Teodoreanu, La Medeleni; Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop; o povestire
de Radu Cosaşu din ciclul Supravieţuiri; J. D. Salinger, De veghe în lanul de secară,
Alain-Fournier, Cărarea pierdută, William Golding, Împăratul muştelor etc.

pentru tema Joc şi joacă: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Nina Cassian, Poezii în
limba spargă; Tudor Arghezi, Prefaţă la Ţara piticilor, Mircea Cărtărescu, Orbitor;
Simona Popescu, Exuvii, J.W.Goethe, Poezie şi adevăr, Mark Twain, Tom Sawyer,
Lewis Caroll, Alice în ţara minunilor, Italo Calvino, Baronul din copaci etc.
pentru tema Familia: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Ioan Slavici, Mara, Duiliu
Zamfirescu, Viaţa la ţară, Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzică de
Bach, Marin Preda, Moromeţii; Fănuş Neagu, Vară buimacă, Honoré de Balzac,
Moş Goriot, John Steinbeck, La răsărit de Eden etc.