EDUCATIE: Ministerul Educației evită să dea un răspuns clar la întrebarea: de ce nu a fost emis ordinul de ministru care autorizează funcționarea școlilor comasate, în urma aplicării legii Bolojan

Ministerul Educației evită să dea un răspuns clar la întrebarea: de ce nu a fost emis ordinul de ministru care autorizează funcționarea școlilor comasate, în urma aplicării legii Bolojan

Ministerul Educației a ocolit răspunsul la întrebarea adresată de un deputat privind emiterea ordinului de ministru prin care să autorizeze funcționarea școlilor din urma legii 141/2025. Într-o interpelare în Parlament, un deputat a întrebat Ministerul „de ce nu s-a emis, până la începerea anului școlar, ordinul de ministru, așa cum prevede legea?”. Amintim, Edupedu.ro a semnat situația, încă din 16 septembrie, după începerea școlii: Toate cele peste 800 de școli comasate prin efectul legii Bolojan, din care 500 și-au pierdut personalitatea juridică, funcționează încă ilegal.

În data de 26 septembrie, Ministerul Educației a fost întrebat într-o interpelare din Parlament a unui deputat al Opoziției, de ce a început anul școlar fără să fie aprobat ordinul de ministru privind autorizarea funcționării școlilor reorganizate în urma legii 14/2025.

Răspunsul Ministerului Educație a ocolit întrebarea deputatului, explicând doar procedura comasării, cum au fost afectate școlile, profesorii și elevii iar concluzia Ministerului a fost următoarea:

„Ca urmare, a crescut impactul pozitiv asupra copiilor şi s-a îmbunătățit procesul educațional, urmând ca, în perioada următoare, să fie redus timpul dedicat activităţilor birocratic administrative din timpul total de lucru al cadrelor didactice, odată ce acesta este alocat mai mult pentru activităţi de predare”.

De remarcat și faptul că în răspunsul ministerului trimis pe 27 octombrie, apar alte cifre față de cele care au fost inițial publicate de minister privind numărul de școli comasate.

„1.098 unități de învățământ cu personalitate juridică au intrat în proces de reorganizare, prin fuziune prin absorbție, fuziune prin contopire sau divizare urmată de absorbție. Dintre acestea, 192 sunt în mediul rural și 906 în mediul urban” se menționează în acest răspuns al ministerului din data de 27 octombrie. Același răspuns a fost dat de minister și la o altă interpelare în care era întrebat punctual: „Câte unități de învățământ preuniversitar au fost comasate sau desființate în anul școlar curent, defalcat pe mediul urban/rural?”

Iată întrebările adresate Ministerului Educației

„La 8 zile după începerea cursurilor și la 16 zile de la debutul anului școlar, aproximativ 800 de unități școlare aflate în reorganizare – dintre care circa 500 și-au pierdut personalitatea juridică, funcționează în afara cadrului legal complet pentru noua lor configurație, deoarece, până la acest moment, nu există publicat niciun ordin al ministrului educației care să aprobe reorganizările și/sau autorizările aferente, așa cum cere expres legislația.

Legea prevede condiții clare pentru ca o școală să funcționeze legal în rețea,
după comasare/fuziune – rețeaua școlară cuprinde numai unități autorizate provizoriu
sau acreditate, iar „aprobarea reorganizării unităților de învățământ se realizează prin
ordin al ministrului educației”.

Unitățile rezultate se includ „de drept” în rețea numai după această aprobare, iar
întregul proces „se finalizează cel târziu până la începutul noului an școlar.

În plus, evaluarea ARACIP nu produce singură efecte juridice; actul final care conferă statutul
legal este ordinul de ministru.

De ce nu s-a emis, până la începerea anului școlar, ordinul de ministru, așa cum prevede legea, cine este răspunzător pentru acest lucru, precum și cum explicați faptul că procedurile cu angajații, elevii, deciziile școlilor, operațiunile financiare, toate sunt în zona
improvizației, momentan?”

Ministerul Educației, prin secretarul de stat Sorin Ion, a punctat principalele efecte ale comasării școlilor, nicidecum nu a explicat de ce nu a fost emis ordinul de ministru privind autorizarea funcționării școlilor comasate.

Câteva idei din răspuns:

• Încadrarea personalului didactic de predare în unitätile de invatamânt preuniversitar,
  pentru anul scolar 2025-2026, s-a realizat in baza prevederilor Procedurii privind constituirea normelor didactice de predare – învățare-evaluare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2025-2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele mäsuri fiscal-bugetare, aprobată prin OMEC nr. 5198/2025.
• În urma centralizării informațiilor din conținutul ordinelor de ministru al educației și
  cercetării privind reorganizarea unor unități de învățământ preuniversitar de stat, emise în perioada 25-28 august 2025, în conformitate cu prevederile Procedurii aprobate prin OMEC nr. 5197/2025, reiese faptul că 1.098 de unităti de învătământ cu personalitate juridicã au intrat în proces de reorganizare, prin procedurile de fuziune prin absorbție, fuziune prin contopire, divizare urmatã de absorbție, din care 192 în mediul rural si 906 în mediul urban.

• Aplicarea măsurilor fiscal-bugetare prevăzute de Legea nr. 141/2025 privind unele
  măsuri fiscal-bugetare, privind reorganizarea si eficientizarea sistemului de învătământ
  preuniversitar, în majoritatea situatiilor, au condus la arondarea unor unități de învătământ altor unități de învățământ cu personalitate juridică, continuând însã sã scolarizeze aceleasi niveluri de învătământ, procesul didactic desfăsurându-se în aceleasi locatii, astfel încât,elevii, cadrele didactice, personalul didactic auxiliar si personalul administrativ să nu fie afectati de aceste măsuri.

• Aproximativ 98.6% dintre titulari au rămas în aceleasi unităti scolare, iar acolo unde
  fragmentarea normei era deja în peste trei unitãti scolare s-a creat posibilitatea de a nu se fragmenta suplimentar. Precizăm că, permanent, au existat cadre didactice care aveau norma didactică formatã în mai multe unităti de învătământ, mai ales la disciplinele cu număr redus de ore pe săptămânã, aceasta neafectând calitatea actului educational.

• Așadar, în anul școlar 2025 – 2026, în comparatie cu anul scolar 2024- 2025, a crescut atât numărul profesorilor calificati la care copiii au acces, cât si timpul de
  interactiune cu acestia si a scäzut numă rul personalutui necalificat. In general, a crescut ușor numărul de cadre didactice cu un singur contract de muncã, pe perioadã nedeterminatã si determinatã, reducându-se semnificativ cheltuielile cu contractele la plata cu ora. Ca urmare, a crescut impactul pozitiv asupra copiilor și s-a îmbunătățit procesul educational, urmând ca, în perioada următoare, sã fie redus timpul dedicat activitătilor birocratic- administrative din timpul total de lucru al cadrelor didactice, odată ce acesta este alocat mai mult pentru activități de predare”.

Răspunsul integral al Ministerului Educației poate fi consultat mai jos:

Informații de context

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede clar că „aprobarea reorganizării unităților de învățământ se realizează prin ordin al ministrului educației”, iar unitățile rezultate devin parte a rețelei școlare numai după această aprobare. Cu alte cuvinte, fără ordine de ministru, noile structuri nu există din punct de vedere legal, chiar dacă elevii și profesorii continuă să funcționeze în aceleași clădiri. Analiza integrală – aici

Pe 26 septembrie, Edupedu.ro a arătat într-o analiză cum premierul Ilie Bolojan declara că reorganizarea nu a produs efecte majore în mediul rural, unde „practic nu au fost comasate școlile”. În schimb, ministrul Educației, Daniel David, a invocat recomandări ale OCDE privind fragmentarea rețelei școlare. Analizele recente ale OCDE arată însă că organizația cerea o strategie națională, criterii clare și consultare cu comunitățile, subliniind că reorganizarea nu trebuie să aibă ca scop economiile bugetare – exact contrariul a ceea ce a produs Legea Bolojan. Detalii aici

Pe 29 septembrie, Daniel David a afirmat la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, unde este rector autosuspendat, că „singurul efect” al comasărilor a fost dispariția unor poziții de director. „În aceste comasări, în ciuda discuțiilor din spațiu public, copiii n-au fost mutați din locul în care învață, oamenii n-au fost dați afară, au rămas tot acolo unde au fost, doar că și-au pierdut personalitatea juridică, devenind structuri într-o altă personalitate juridică. Singura poziție pierdută a fost cea de director, atât”, a spus acesta. În același timp, într-un raport publicat pe blogul propriu, ministrul vorbea despre „ordonarea” rețelei școlare, fără a menționa lipsa ordinelor de ministru care conferă legalitate noilor structuri – detalii aici

Vezi și lista școlilor comasate pe repede înainte, pe baza Legii Bolojan – ARACIP a votat, în câteva zile, listele de la inspectoratele școlare, la ordinul ministerului.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au transmis pe 30 septembrie 2025 o adresă oficială către Ministerul Educației și Cercetării prin care solicită să fie comunicate toate ordinele de ministru privind reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, emise în baza O.M.E.C. nr. 5197/2025. Sindicatele invocă Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și cer transmiterea documentelor „în copie, inclusiv anexele la acestea”.

„Solicităm să ne comunicați, în copie, ordinul/ordinile ministrului educației și cercetării privind reorganizarea unor unități de învățământ de stat, emis/emise în temeiul O.M.E.C. nr. 5197/2025 pentru aprobarea Procedurii privind reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și constituirea formațiunilor de studiu în învățământul preuniversitar de stat, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, inclusiv anexele la acesta/acestea”, se arată în documentul semnat de președinții Simion Hancescu și Marius Ovidiu Nistor.

Sindicaliștii precizează că aceste ordine nu au fost publicate în Monitorul Oficial și nu se află nici pe site-ul Ministerului Educației. „(…) avem informații că ar fi vorba despre O.M.E.C. nr. 5588/25.08.2025, în ale cărui anexe sunt prevăzute unitățile de învățământ reorganizate. Întrucât potrivit art. 5 alin. (5) din Procedura anexă la OMEC nr. 5197/2025 trebuiau emise mai multe ordine de ministru prin care s-a aprobat reorganizarea unităților de învățământ cu personalitate juridică, în măsura în care au fost emise mai multe ordine, vă rugăm să ne fie comunicate toate acestea”, subliniază adresa.

Organizațiile mai notează că solicitarea este făcută în baza Legii nr. 544/2001, care obligă autoritățile publice să furnizeze informațiile de interes public. „Vă rugăm să ne transmiteți copiile solicitate în termen legal (respectiv în maxim 10 zile calendaristice), deoarece lucrarea nu este nici dificilă, nici complexă și nici nu presupune un volum mare de lucrări de documentare”, scriu FSLI și FSE „Spiru Haret”.

Citește și:

Ministrul Daniel David: Prin comasări „am reușit să facem ordine în ceea ce privește unitățile școlare” / Efectul? „Singura poziție pierdută a fost cea de director, atât”

Lista școlilor comasate pe repede înainte, pe baza Legii Bolojan / ARACIP a votat, în câteva zile, listele de la inspectoratele școlare, la ordinul ministerului

DOCUMENT Sindicatele profesorilor cer ministerului Educației să le trimită ordinele de ministru prin care a aprobat structurile noilor școli, formate după comasări

Numărul școlilor comasate pe Legea Bolojan este cu 30% mai mare decât cel anunțat de ministrul Daniel David până acum. Oficialul vorbea despre 850 de școli, datele ministerului arată aproape 1.100

Cititi si alte stiri despre EDUCATIE: Ministerul Educației evită să dea un răspuns clar la întrebarea: de ce nu a fost emis ordinul de ministru care autorizează funcționarea școlilor comasate, în urma aplicării legii Bolojan