EDUCATIE: Modificari la Ordinul cu lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor: noile reguli, publicate in Monitorul Oficial

Modificari la Ordinul cu lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor: noile reguli, publicate in Monitorul Oficial

UPDATE: Ministerul Sanatatii a modificat Ordinul cu Lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si adolescenti in unitatile de invatamant preuniversitar.

Una dintre cele mai importante modificari vizeaza atributiile medicului scolar, in conditiile in care Ordinul MS/MEC nr. 2508/4498/2023 prevede ca acesta doar supravegheaza efectuarea anchetei alimentare, in timp ce noul Ordin 541/2025 stabileste ca medicii din cabinetele scolare trebuie sa o realizeze efectiv — o sarcina care nu exista in atributiile actuale.

"5. In anexa nr. 2 punctul 3, literele b) si f) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

f) Medicul si asistentul medical din cabinetul medical din unitatile de invatamant cu bloc alimentar propriu efectueaza anchetele alimentare si participa la intocmirea meniurilor in conformitate cu atributiile prevazute la pct. 4 lit. b) si c) din anexa nr. 1 si la pct. 4 lit. a) si b) din anexa nr. 2 la Metodologia privind asigurarea asistentei medicale a anteprescolarilor, prescolarilor, elevilor din unitatile de invatamant preuniversitar si studentilor din institutiile de invatamant superior pentru mentinerea starii de sanatate a colectivitatilor si pentru promovarea unui stil de viata sanatos, aprobata prin Ordinul ministrului sanatatii si al ministrului educatiei nr. 2.508/4.493/2023. Pentru unitatile de invatamant fara bloc alimentar propriu, firma de catering stabileste meniul saptamanal, in colaborare cu conducerea unitatilor de invatamant, si efectueaza ancheta alimentara in conformitate cu prevederile art. 34 alin. (4) din Normele de igiena privind unitatile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna si recreerea copiilor si tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.456/2020, cu modificarile ulterioare.

6. In anexa nr. 2 punctul 3, dupa litera f) se introduce o noua litera, lit. f1), cu urmatorul cuprins:

„f1) In baza unei forme legale de colaborare cu unitatea de invatamant sau cu unitatea administrativ-teritoriala, pot participa la efectuarea anchetei alimentare si la intocmirea meniurilor saptamanale si dieteticieni autorizati, medici igienisti, medici de specialitate diabet, nutritie si boli metabolice.”

O alta modificare se refera la includerea grupei de varsta 1–3 ani in anexele Ordinului, aspect care vizeaza unitatile cu program anteprescolar.

"In anexa nr. 2, dupa punctul 2 se introduce un nou punct, punctul 21 „Principii si reguli in alimentatia copilului anteprescolar”, cu urmatorul cuprins:

„21. Principii si reguli in alimentatia copilului anteprescolar

a) In primele luni de viata, laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hranirea sugarului; in cazul in care alaptarea nu este posibila, alternativa o reprezinta formulele de inceput care trebuie sa respecte prevederile Regulamentului delegat (UE) 2016/127, actualizat, in ceea ce priveste cerintele specifice privind compozitia si informarea pentru formulele de inceput.

b) Formulele de continuare care trebuie sa respecte prevederile Regulamentului delegat (UE) 2016/127, actualizat, in ceea ce priveste cerintele specifice privind compozitia si informarea pentru formulele de continuare, constituie un aliment destinat sa fie utilizat de sugari atunci cand se introduce o alimentatie complementara corespunzatoare si care constituie principalul element lichid din alimentatia diversificata progresiv a acestor sugari.

c) Alimentatia copilului in varsta de 1-3 ani trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza si subgrupele alimentare, asa cum sunt descrise in anexa nr. 4 la ordin. La aceasta varsta copilul dobandeste obiceiuri sanatoase privind alimentatia si se formeaza anumite preferinte gustative.

d) La mesele principale se recomanda alimente din cel putin patru grupe de baza, iar la gustari, din cel putin 2-3 grupe, astfel incat alimentatia sa fie cat mai diversificata si variata.

e) Sa se asigure o proportie adecvata intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar.

f) Sa se evite alimentele dulci, cu zahar adaugat, bauturile gazoase, acidulate, energizante, alimente de tip fast-food, mancarurile prajite, sarate, conform Listei de alimente nerecomandate si Tabelului de alegeri alimentare din anexa nr. 1 la ordin.

g) Pentru evitarea riscului de aspiratie, alimentele de tipul nucilor, semintelor, stafidelor, fructelor cu samburi trebuie prelucrate, maruntite, macinate, pasate.

h) Sa se asigure o hidratare corespunzatoare varstei prescolarilor, conform necesarului de apa recomandat in anexa nr. 3 C la ordin.

i) La sugarul pana la 6 luni alimentatia este exclusiv lactata, prin alaptare la san, conform OMS si UNICEF. In absenta posibilitatii de alaptare se vor utiliza formulele de lapte reglementate de legislatia europeana. Nu este necesara suplimentarea cu apa sau lichide. Se recomanda suplimentarea cu vitamina D, conform ghidurilor nationale. Diversificarea alimentatiei se introduce progresiv, la 6 luni, conform recomandarilor ESPGHAN si OMS. Alimentele de diversificare vor fi introduse treptat, in functie de varsta, ca de exemplu:

— din luna a 5-a: piure de fructe, piure de legume, supa de legume, cereale fara gluten;

— din luna a 6-a: carne maruntita de pasare/vita 20-30 g/zi, branza de vaca, galbenus de ou;

— din luna a 7-a: cereale cu gluten;

— din lunile 7-8: ficat de pasare alternativ cu galbenus de ou si carne alba, iaurt simplu;

— din luna a 8-a: smantana, mamaliga;

— dupa 10 luni: peste alb, perisoare de carne.

Pentru sugarii cu risc crescut de alergii poate fi justificata inceperea alimentatiei complementare, incepand de la 4 luni, cu introducerea graduala si atent supravegheata a alimentelor potential alergene, precum oua si arahide.”

De asemenea, in noul ordin au fost corectate valorile pentru proteine din forma initiala a documentului.

Noile reglementari au fost publicate in Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 1101/28.XI.2025.

Ordinul ministrului sanatatii nr. 541/2025 cuprinde principiile care stau la baza unei alimentatii sanatoase la copii si adolescenti, precum si recomandari privind necesarul zilnic de calorii si macronutrienti, vitamine si elemente minerale, necesarul zilnic de apa pentru copii si adolescenti.

In Ordin se arata ca unitatile de invatamant si operatorii economici care prepara, distribuie si/sau comercializeaza alimente in incinta unitatilor de invatamant au obligatia sa respecte noile reglementari.

Ministerul Sanatatii: Alimente nerecomandate elevilor si prescolarilor

Conform documentului, alimentele nerecomandate pentru a fi comercializate in unitatile de invatamant preuniversitar sunt:

1. Alimente cu continut mare de zaharuri* -Peste 15 g zaharuri/100 g produs.

2. Alimente cu continut mare de grasimi - Peste 20 g/100 g produs, din care, cumulativ:

— grasimi saturate peste 5 g/100 g produs;

— acizi grasi trans peste 1g /100 g produs.

3. Alimente cu continut mare de sare - Peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0,6 g sodiu/100 g produs)

4. Bauturi racoritoare, energizante si bauturi pentru sportivi**, bauturi calde de tip cafea/ceai instant —

5. Alimente cu continut ridicat de calorii pe unitatea de vanzare - Peste 300 kcal pe unitatea de vanzare

6. Alimente neambalate***

7. Alimente neetichetate****

* Fac exceptie fructele proaspete, fructele uscate/deshidratate neindulcite si legumele proaspete.

** In incinta scolilor se va vinde numai apa potabila sau minerala imbuteliata pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea.

*** Se excepteaza fructele si legumele proaspete.

**** Conform legii in vigoare.

Alimentele si bauturile oferite copiilor din colectivitati sunt impartite in tabele, conform grupelor alimentare: fructe si legume, cereale, produse din cereale si amidonoase, lapte, derivate din lapte si alternative, carne, produse din carne si alternative. In fiecare tabel al grupelor alimentare, alegerile alimentare sunt clasificate ca „A se servi cel mai des”, „A se servi ocazional” si „Nerecomandat a se servi”, astfel:

a) Fructe si legume proaspete, congelate, gatite, conservate si uscate/deshidratate

A se servi cel mai des

Exemple:

— fructe si legume proaspete;

— fructe si legume congelate fara adaos de sare sau zahar;

— sosuri de legume sau fructe fara adaos de sare sau zahar;

— legume si fructe gatite;

— mancare pentru copii din fructe sau legume la borcan fara adaos de sare si zahar;

— legume conservate (conserva sau borcan) fara lichidul de conservare;

— sos de tomate sau bulion cu continut redus de sodiu/sare.

A se servi ocazional

Exemple:

— suc de fructe sau legume intre 50% si 100%;

— fructe uscate sau deshidratate neindulcite;

— fructele din compotul de fructe fara adaos de indulcitori;

— sos de tomate sau bulion care nu are un continut redus de sare;

— muraturi cu continut redus de sare si zahar.

Nerecomandat a se servi

Exemple:

— suc de fructe indulcit;

— legume si fructe prajite in baie de ulei/pane;

— compot de fructe in sirop sau cu indulcitori artificiali;

— legume si fructe ambalate cu sos;

— piure de fructe cu adaos de zahar;

— mancare pentru copii din fructe sau legume la borcan cu adaos de sare si/sau zahar.

b) Cereale, produse din cereale si amidonoase: Painea

A se servi cel mai des

Produse in care cerealele integrale sunt primele pe lista ingredientelor produsului (sunt in cantitatea cea mai mare sau unic ingredient), cu conditia sa se ia in considerare recomandarile zilnice de fibre pentru categoria de varsta aferenta

Exemple:

— paine, chifla, covrig, briosa, lipie, tortilla;

— aluat de pizza din cereale integrale;

— clatite sau vafe din cereale integrale

A se servi ocazional

Produse in care cerealele integrale nu sunt primele pe lista ingredientelor

Exemple:

— paine, covrigi, chifle multicereale;

— paine, chifla, covrig, briosa, lipie, tortilla din faina alba;

— aluat de pizza din faina alba.

Nerecomandat a se servi

Produse in care cerealele integrale nu sunt primele pe lista ingredientelor si au adaos de sare, zahar si/sau grasimi nesanatoase (saturate/trans)

Exemple:

— paine indulcita sau aromata;

— pizza congelata.

...vezi mai multe exemple in documentul de la finalul articolului.

Principii de baza ale alimentatiei sanatoase la copii si adolescenti

1. Caracteristici in alimentatia copilului

a) Nevoile nutritionale ale copiilor difera in functie de varsta.

b) Un copil creste in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.

c) Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si ponderala normala, evidentiata prin compararea parametrilor cresterii cu curbele standard.

2. Principii in alimentatia copilului

Alimentatia sanatoasa pentru copilul mai mare de 24 de luni implica respectarea unor principii de baza, si anume:

a) asigurarea unei varietati alimentare, ceea ce inseamna consumul de alimente din toate grupele si subgrupele alimentare pe parcursul unei zile;

b) asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar;

c) evitarea consumului de alimente cu continut mare de grasimi saturate (unt, untura, carne grasa) si/sau zahar adaugat.

3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in unitati de invatamant prescolar sau alte tipuri de colectivitati

a) Conducerile unitatilor de invatamant prescolar sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate, specificului activitatii si anotimpului. Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile prevazute la anexa nr. 3A la ordin — Necesarul zilnic de calorii si macronutrienti, pentru copii si adolescenti si la anexa nr. 3B la ordin — Necesarul zilnic de vitamine si elemente minerale pentru copii si adolescenti, proportional cu timpul petrecut de copil in colectivitate. De exemplu, pentru un program scolar de 6 ore, se recomanda o gustare care sa asigure 10% din ratia energetica zilnica.

b) Pentru aprecierea cantitatii si calitatii alimentelor consumate in medie pe zi de un copil se va realiza un calcul pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, a etichetelor nutritionale sau pe baza meniurilor servite pe o perioada de 10 zile lucratoare (in doua saptamani consecutive), completate de retetarul aferent in lunile februarie, mai, septembrie si noiembrie. Pe baza informatiilor cumulate pe cele 10 zile se va calcula ratia medie pe copil.

c) Continutul alimentelor in calorii si in anumite substante nutritive (proteine, lipide si glucide) se va stabili prin calcul, folosindu-se tabele de compozitia alimentelor sau programe destinate acestui scop, rezultatele obtinute comparandu-se cu necesarul zilnic consemnat in anexa nr. 3 la ordin.

d) Se permite depasirea ratiilor recomandate cu pana la 20% la lapte si produse lactate, carne si preparate din carne, peste, legume si fructe. La copiii anteprescolari si prescolari nu se recomanda untura, ca grasime animala, ci numai untul sau smantana.

e) In gradinitele cu orar de zi si cu orar prelungit ratiile realizate trebuie sa reprezinte 75-80% din ratiile recomandate in tabelul din anexa nr. 3 la ordin.

f) Anchetele alimentare vor fi efectuate de catre personal medical calificat, si anume: medici din cabinetele medicale din unitatile de invatamant, dieteticieni, medici igienisti si medici de diabet, nutritie si boli metabolice.

g) Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile.

h) Se vor folosi metode de preparare sanatoase (fierbere, preparare la abur, coacere). Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite fierte tari, ca omleta la cuptor si nu se recomanda prajirea, ochiurile romanesti, ouale preparate termic insuficient.

i) Pentru a asigura aportul de vitamine si elemente minerale corespunzator se vor servi salatele din cruditati, precum si legume/frunze adaugate in supe si ciorbe.

j) Se interzice folosirea alimentelor din categoria proteinelor animale (carne, peste, oua) in stare cruda, de exemplu, a cremelor cu oua si frisca nepreparate termic si a maionezelor.

4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

a) Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza, asa cum sunt descrise in anexa nr. 4 la ordin.

b) In gradinite trebuie sa existe un orar de mese fix.

c) Pentru asigurarea ratiei zilnice de nutrienti, mesele principale vor fi completate cu gustari formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, branza.

d) Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu mai manifesta interes.

e) Principiul variatiei: alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza, mentionate in anexa nr. 4 la ordin, pentru asigurarea ratiei zilnice de nutrienti.

f) Trebuie asigurata o hidratare corespunzatoare varstei copiilor, adolescentilor si adultilor, conform necesarului de apa recomandat la anexa nr. 3C la ordin.

5. Alimentatia copilului scolar trebuie sa respecte cu precadere urmatoarele reguli:

a) sa asigure un necesar de calorii, macronutrienti si micronutrienti conform varstei si ritmului de crestere;

b) sa asigure un aport corespunzator de proteine/zi, prin consumul de carne, oua, produse lactate, dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia;

c) sa asigure un aport de fier conform recomandarilor din anexa nr. 3B — Necesarul zilnic de vitamine si elemente minerale, pentru copii si adolescenti — prin consumul de carne de vaca, pasare si porc, legume — inclusiv fasole si alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi;

d) gustarea sa fie formata din fructe, lapte si produse lactate cu un continut de grasime corespunzator recomandarilor din anexa nr. 1 lit. b) la ordin;

e) sa asigure o hidratare corespunzatoare varstei, mentionata la anexa nr. 3C la ordin — Necesarul de apa la copii si adolescenti.