EDUCATIE: Profesoara Oana Chelaru-Murăruș: Este dezamăgitoare programa de limba și literatura română propusă la clasa a IX-a. Așa arăta programa în anii ’80 când eram profesoară de liceu și nu o prea respectam, făceam cum mă tăia capul

Profesoara Oana Chelaru-Murăruș: Este dezamăgitoare programa de limba și literatura română propusă la clasa a IX-a. Așa arăta programa în anii ’80 când eram profesoară de liceu și nu o prea respectam, făceam cum mă tăia capul

Profesoara Oana Chelaru-Murăruș, fost decan al Facultății de Litere a Universității din București (2012-2016) și cadru didactic în Departamentul de Lingvistică, a publicat o analiză pe Facebook în care critică proiectul noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflată în consultare publică. Aceasta consideră că documentul „este dezamăgitor” și nu răspunde nevoilor educaționale ale elevilor de astăzi.

Profesoara afirmă că o programă modernă trebuie să fie orientată spre dezvoltarea competențelor de lectură, nu spre acumularea de cunoștințe tratate strict din perspectivă filologică:

• „Scopul unei programe de limbă și literatură, demne de secolul XXI, este de a orienta efortul didactic spre crearea și consolidarea de competențe (ceea ce greșit se interpretează de către unii ca neglijare a conținuturilor). Un profesor de liceu nu are misiunea de a transforma adolescenții în veritabili filologi (…) El trebuie să stimuleze gustul pentru lectură, înțelegerea și interpretarea de text.”

Ea subliniază că începutul liceului ar fi trebuit să introducă elevilor instrumentele de bază pentru înțelegerea și analiza textelor: „La clasa a IX-a ea ar fi putut să plece de la chestiuni de bază precum: Ce este un text? Cum citim un text literar? Cum citim un text narativ/dramatic/poetic? Dar un text istoric, o cronică, un articol de presă culturală, un text de critică literară?”

Critică privind abordarea limbii: „O perspectivă rămasă în anii ’80”

Chelaru-Murăruș spune că programele declară, de ani de zile, o perspectivă comunicativ-funcțională asupra limbii, însă în practică rămân captive unui model descriptiv și rigid:

• „Nici programa de gimnaziu, nici cea de liceu nu au depășit o perspectivă strict filologică/descriptivă asupra studiului limbii. (…) Studiul limbii la liceu trebuie să vină în sprijinul înțelegerii textului literar și nonliterar dintr-o perspectivă funcțională.”

Ea consideră că elementele esențiale-stil, expresivitate, funcțiile limbajului—lipseau din fundamentul logic al unui curs introductiv la nivel liceal: „Ideea de stil/stiluri, de expresivitate (inclusiv a foneticii, a lexicului, a claselor morfologice), de funcții ale limbajului ar fi fost indispensabile.”

„O carență majoră: lipsa formării în filtrarea informației și relația cu IA”

Profesoara subliniază și absența pregătirii elevilor pentru realitățile epocii digitale: „Când îi învățăm pe elevi cum să selecteze informația relevantă din oceanul internetului? Cum îi învățăm să gestioneze relația cu IA sau etica redactării?”

Ea consideră că asemenea competențe ar trebui să fie parte integrantă a oricărui curriculum contemporan.

În finalul analizei sale, Chelaru-Murăruș afirmă că structura documentului amintește de programele din perioada comunistă: „Programa pusă în dezbatere este dezamăgitoare. Așa arăta programa în anii ’80, când eram tânără profesoară de liceu și, drept să spun, nu o prea respectam, ci făceam cum mă tăia capul.”

Profesoara adaugă că opiniile critice sunt legitime în contextul procesului de consultare publică, iar grupul de experți trebuie să accepte diversitatea punctelor de vedere.

PROIECT Programa școlară de liceu la Limba și literatura română – clasa a IX-a, trunchi comun (TC):

PROIECT Programa școlară de liceu la Limba și literatura română – clasa a IX-a, trunchi comun (TC) și curriculum de specialitate (CS) (filologie și științe sociale):

Daniel David: „O schimbare paradigmatică”

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, susține că reformarea programelor liceale va avea un impact major asupra competențelor elevilor. Ministrul afirmă că noul curriculum, care va intra în vigoare începând cu clasa a IX-a din 2026, va contribui la „reducerea drastică a analfabetismului funcțional”, considerat „un risc de securitate națională”.

„Sunt convins că generația care va avea șansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum – începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026-2027 – va atinge standardele educaționale așteptate de țară, iar analfabetismul funcțional (…) va fi drastic redus”, a transmis luni, 24 noiembrie, Daniel David. Mesajul ministerului vorbește despre o „schimbare paradigmatică” a programelor vechi, formarea celor opt competențe-cheie europene, echilibre între discipline, introducerea a 25% timp remedial și contribuția a „peste 1.500 de specialiști” la elaborarea programelor.

• De remarcat că analfabetismul funcțional nu este măsurat în România la nivel liceal, ci doar prin testări internaționale precum PISA, aplicate în clasa a IX-a, care evaluează competențe formate până la finalul clasei a VIII-a.

Citește și:

Scriitorul Mircea Cărtărescu, ironic față de noua programă de Limba și literatura română propusă de Minister pentru clasa a IX-a: Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!

Daniel Georgescu, reprezentant al Ministerului Educației, despre programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a: S-a avut în vedere ideea de responsabilitate, în special morală și o armonizare a perspectivelor, astfel încât să nu reprezinte punctul de vedere al unei singure persoane, nici al unui duo sau al unui „grupuleț” și să ajungem la cel mai bun produs curricular

Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a printr-o punere în temă a fenomenului literar, prezentată ca o călătorie în timp / Profesorul poate alege anumiți autori, mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen

Programa de matematică pentru liceu, propusă de Ministerul Educației și Cercetării, are „direcție corectă”, dar nu poate fi aplicată fără sprijin real pentru profesori, avertizează organizația Aspire Teachers: Altfel riscăm repetarea scenariului de la gimnaziuâ

Profesorul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”, din noua programă de română de clasa a IX-a pusă în dezbatere: Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani

Recomandările literare din curriculumul de clasa a IX-a în Estonia, țara europeană cu cel mai mare scor mediu PISA: mulți scriitori contemporani, pe lângă autori de acum 150 de ani / Nu există opere obligatorii, profesorii decid pe criterii ca valoarea artistică, influența pozitivă, relevanța problemelor abordate

Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați

Scriitorul Radu Vancu, despre programa de literatură română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență: Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă

ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI

Cititi si alte stiri despre EDUCATIE: Profesoara Oana Chelaru-Murăruș: Este dezamăgitoare programa de limba și literatura română propusă la clasa a IX-a. Așa arăta programa în anii ’80 când eram profesoară de liceu și nu o prea respectam, făceam cum mă tăia capul