SOCANTE: VIDEO: Adevărul despre surparea străzii Valea Portului

VIDEO: Adevărul despre surparea străzii Valea Portului

În urmă cu o lună, strada Valea Portului din Municipiul Constanța a fost închisă, mai întâi temporar, apoi permanent (pe sectorul dintre Poarta 3 și Liceul Traian). Strategia ineficientă de comunicare a autorităților și slaba muncă de documentare a celor care au cercetat subiectul au dus la apariția a tot felul de teorii: Că întregul taluz se surpă, că au fost afectate Strada Traian și blocurile din apropiere, sau că terenul din aval de strada Traian se surpă către Valea Portului.
Pentru a afla adevărul, am făcut ceea ce puțini din cei care au comentat au încercat: Am luat la picior zona afectată. Cu această ocazie, am găsit sursa problemei, am putut constata cu proprii ochi amploarea problemelor reale, dar și ridicolul exagerărilor pe subiectul surpării străzii Valea Portului.

Ce NU se întâmplă, doctore?

După închiderea secțiunii de drum, seriozitatea deciziei i-a determinat pe mulți să vină să investigheze motivul pentru care primăria a luat această măsură drastică. De cele mai multe ori, investigația la fața locului a fost superficială, majoritatea mulțumindu-se să se plimbe în lungul străzii Traian sau să filmeze de sus zona de șosea închisă de pe Valea Portului. Incapabili să detecteze problemele reale, cei care au procedat astfel au „descoperit” probleme imaginare – surparea străzii Traian sau a blocurilor din vecinătate.
În urma investigației noastre din teren, putem pune cruce acestor teorii: Crăpăturile din blocurile de pe strada Traian sunt vechi – majoritatea de la cutremurele din 1977 și 1990, reprezentând deplasări ale sectoarelor de bloc (nu defecte structurale). Cât despre crăpăturile din Strada Traian – acestea sunt identice cu acelea apărute pe alte artere de circulație ale Constanței, în special din cauza faptului că administratorul drumurilor din municipiu nu practică umplerea cu bitum a fisurilor minore (ceea ce face ca ele să crească, odată cu uzura stratului asfaltic).
Dacă cei care au documentat în presă și pe social media aceste crăpături ar fi coborât în vale, ar fi putut observa pilonii de beton turnați în urmă cu 20 de ani în lungul Străzii Traian. Înspre Liceul Traian, întreaga centură de beton ce ranforsează strada este vizibilă (dinspre vale) pe o porțiune de circa 200-300 de metri. Centura e intactă, fără crăpături, deplasări sau alte defecte.

Urmele de alunecare sunt de fapt… poteci de căței

Protecția străzii Traian a fost realizată în urmă cu 20 de ani, prin turnarea acestei centuri de beton, ancorată cu piloni introduși atât vertical, cât oblic, în adâncimea falezei. Deci strada Traian nu o ia la vale…
Cât despre fotografiile satelitare, care ar arăta chipurile deplasarea pantei de sub strada Traian, aici povestea devine de-a dreptul haioasă: De la bun început, privind aceste imagini ca unul care a studiat fotointerpretare, am recunoscut în ceea ce era prezentat ca o „crăpătură creată de alunecarea de teren” ca fiind mai degrabă o cărare.

VIDEO: Adevărul despre surparea străzii Valea Portului

Mers la fața locului, suspiciunea mi s-a confirmat: Gardul ce împrejmuiește și astăzi curtea fostului șantier de sub strada Traian are ici-colo spații și întreruperi, prin care intră câinii fără stăpân. Așa cum se poate vedea și în imaginile surprinse la fața locului, cărările vizibile din fotografiile aeriene unesc aceste căi de acces canin cu locurile de adăpost sau cu alte intrări folosite de numeroșii câini fără stăpân din zonă.
Cât despre lipsa vegetației în unele fotografii satelitare, aceasta nu probează o eventuală alunecare de teren, ci este rezultatul hazardului: Serviciile de imagistică de genul Google Earth oferă utilizatorilor un număr mai mare sau mai mic de fotografii în istoric (în funcție de interesul publicului pentru zonă), și acelea surprinse la diferite momente. Pentru zona falezei de la strada Traian, pentru anul 2025, de exemplu, se încarcă două fotografii – din martie, respectiv mai 2025. În cea din mai, făcută după ploile de primăvară, vegetația este proaspătă, verde și abundentă, și acoperă cărările vizibile în fotografiile mai vechi.

Motivul real pentru închiderea străzii

Pentru cei care vor să se lămurească asupra motivului pentru care a fost închisă strada Valea Portului, indiciile sunt clare, la fața locului. Astfel, imediat în aval de Poarta 3 (și cu 100-200 de metri mai sus de șantierul abandonat asupra căruia s-a concentrat întreaga atenție a presei și investigatorilor ad-hoc), pe marginea drumului, este amplasat un baraj de saci de nisip. În dreptul acestui baraj, asfaltul s-a lăsat, pe unele porțiuni, cu 5-10 centimetri. Iar imediat în spatele barajului, la 5-10 metri de buza falezei, pot fi observate mai multe râpe – cel puțin două dintre ele prezentând semne clare de eroziune activă și puternică (eroziune care cel mai probabil a provocat slăbirea malului și subsidența stratului asfaltic).
Atât din semnele de la fața locului cât și din cele aflate de la specialiști, barajul a fost construit pentru a redirecționa apa de ploaie dinspre aceste râpe, către scurgerile amenajate mai jos, în dreptul șantierului. Aceste scurgeri nu sunt într-o stare prea bună, dar sunt cât de cât întreținute și toaletate de angajații primăriei.

Primarul Chițac caută soluții

Având în vedere informațiile limitate oferite de primărie cât și durata mare de timp în obținerea răspunsurilor oficiale, am încercat să aflăm mai multe despre perspectivele rezolvării situației de pe strada Valea Portului din alte surse.
Pe această cale, am aflat că în urmă cu două săptămâni, primarul Vergil Chițac ar fi ridicat problema în fața autorităților guvernamentale și parlamentare, prezentând situația și solicitând ajutor pentru stabilizarea falezelor.
Motivul principal pentru acest demers ține de complexitatea statutului juridic al proprietăților: Deși teoretic și legal faleza este de interes public, terenul din zonă are proprietari multipli: Străzile și terenul adiacent sunt în proprietatea publică a Municipiului Constanța, iar partea inferioară a falezei aparține portului, fiind în administrarea Administrației Portului Constanța (APC). Între acestea, însă, sunt mai multe parcele de teren, unele dintre ele ajunse în proprietate privată.
Suplimentar, costurile unor lucrări de refacere a sistemului de drenaj subteran și de stabilizare a falezei ar fi substanțiale, posibil de zeci de milioane de euro. În concluzie, este necesară intervenția autorităților de la București, atât pentru rezolvarea statutului falezei și eventuale exproprieri de utilitate publică, cât și pentru sprijin financiar în executarea lucrărilor.

O minune inginerească, în subteranul Constanței

Primele lucrări de stabilizare a falezei din strada Traian au fost efectuate în 1965. În urma studiului geologic, s-a decis realizarea unui drenaj subteran, care să preia excesul de apă și să prevină astfel condițiile favorizante alunecărilor de teren. În acest scop, a fost construită o galerie subterană înaltă de circa 2 metri, la o adâncime de 10-15 metri sub nivelul străzii Traian și pe o lungime de circa 400 de metri. Din aceasta, apa era preluată de un sistem de drenaj ce debușa pe Valea Portului, la piciorul falezei, apoi mai departe, spre bazinul portuar.
Pentru finanțarea acestei soluții inginerești, autoritățile de la acea vreme au impus o taxă temporară de 1% asupra sumelor rezultate din exporturile de petrol efectuate prin Portul Constanța.
Din informațiile pe care le deținem, starea de conservare a acestei galerii subterane este relativ bună, ea preluând în continuare apele infiltrate de la suprafață și cele provenind de la izvoarele subterane. Probleme sunt însă în aval: Lucrările la șantierul mall-ului propus pe strada Traian în anul 2007 au afectat drenajele, iar unele dintre ele au fost mutate de constructor – pe amplasamente necunoscute, întrucât planurile șantierului de sub strada Traian au fost distruse în urmă cu mai mulți ani, cu ocazia unei inundații în arhiva institutului de proiectări.
La fața locului, pe marginea străzii Valea Portului și în dreptul schelăriei metalice rămase pe șantierul fostului mall, am identificat un puț de verificare – prin care probabil ar fi trebuit să se facă vizitarea galeriilor amplasate de constructor. Capacul fiind spart, am putut filma înăuntru. Deși traversăm o perioadă foarte umedă, fundul puțului era uscat – semn că fie lucrările de deviere nu au fost terminate, fie drenajul subteran e înfundat.
Cât despre drenurile aflate în amonte, spre Poarta 3, acestea își făceau treaba: La ora când le-am vizitat, din ele picura apa ieșită din faleză, spre șanțul de pe marginea drumui și mai departe, în sistemul de canalizare.

Un articol de Răzvan PETRE