Mistere istorice, recorduri literare, fapte neașteptate: Cea mai rară carte din lume. Prima carte comandată pe Amazon. Cel mai tradus autor

Cărțile au modelat civilizații, au păstrat cunoștințe și au declanșat revoluții. Dintre miliardele de lucrări tipărite, câteva dintre ele ies în evidență – nu doar pentru conținutul pe care îl au, ci și pentru poveștile extraordinare din spatele lor, raritatea și semnificația lor istorică.
Atunci când se discută despre cărți rare, cu siguranță una dintre ele se situează deasupra celorlalte. Aceasta este prima ediție din 1593 a poemului narativ Venus și Adonis, scris de unicul William Shakespeare. Poemul în sine – o repovestire senzuală a mitului lui Ovidiu – a fost controversat, însă a cimentat reputația lui Shakespeare de maestru povestitor.
Deținută de Biblioteca Bodleian de la , această copie este singurul exemplar cunoscut care a supraviețuit. Dar ce anume îi conferă acest statut de carte rară? În primul rând, popularitatea masivă a lucrării a dus la distrugere: Venus și Adonis a fost prima lucrare publicată a lui Shakespeare și un bestseller instantaneu. Deși Venus și Adonis a cunoscut multiple tipăriri în deceniul următor publicării, majoritatea exemplarelor s-au pierdut din cauza utilizării frecvente, a calității precare a hârtiei sau a indiferenței față de păstrarea unui text considerat, pe atunci, doar un bestseller efemer.
Singurul exemplar supraviețuitor al poemului scris de Shakespeare, Venus și Adonis (1593)
Un alt motiv care a dus la degradarea și pierderea definitivă a volumelor a fost reprezentat de practicile de tipărire. al XVI-lea erau tipărite în cantități mici, pe hârtie fragilă, ceea ce făcea ca supraviețuirea să fie rară.
Exemplarul unic al primei ediții a lui Venus și Adonis a avut o istorie dramatică. După ce a intrat în colecția Bodleian Library la scurt timp după publicarea sa în 1593, cartea a dispărut din evidențe pentru peste 300 de ani. Se crede că a fost împrumutată și niciodată returnată, sau poate pur și simplu pusă la dosar printre alte volume și uitată în imensitatea colecțiilor bibliotecii.
Misterul s-a descoperit abia în 1902, când un bibliofil pasionat, Alfred H. Huth, a examinat un volum legat care conținea mai multe poeme din perioada elisabetană. Recunoscând tipografia caracteristică ediției princeps, Huth a identificat celebra lucrare a lui Shakespeare – un exemplar complet, deși ușor deteriorat. Paradoxal, cartea se aflase tot timpul în Biblioteca Bodleian, dar fusese catalogată greșit sau neglijată.
Motivele posibile care au dus la redescoperirea ei târzie pot fi legarea colectivă – multe broșuri din perioada elisabetană erau legate împreună în volume pentru a le proteja. Lipsa de interes – în secolele XVIII-XIX, Shakespeare era venerat pentru piesele de teatru, nu pentru poezia sa erotică. Și sistemul de catalogare rudimentar – bibliotecile nu aveau metode standardizate de arhivare până în epoca modernă.
Dar faptul că acest exemplar a rezistat este aproape un miracol. Majoritatea edițiilor originale ale lui Venus and Adonis au fost folosite până la disoluție (era lectura preferată a studenților și a publicului larg), distruse în Marele Incendiu din Londra (1666) sau reciclate (hârtia veche era adesea folosită la legarea altor cărți). Astfel, supraviețuirea acestui volum izolat îl transformă într-o comoară bibliografică de neprețuit, o fărâmă rară din istoria culturală a Renașterii engleze.
Prima carte comandată vreodată pe Amazon (1995)
Înainte ca Amazon să devină gigantul de retail pe care îl știm astăzi, era o modestă librărie online. Prima achiziție? O carte științifică foarte tehnică intitulată: Fluid Concepts And Creative Analogies: Computer Models of the Fundamental Mechanisms of Thought de Douglas Hofstadter. (Este încă disponibilă pe Amazon la prețul de 33,55 $ hardcover sau 7,80 $ paperback.) Nu a fost cea mai ușoară comandă pentru Amazon, mai ales pentru prima vânzare de carte a companiei.
Lucrarea lui Hofstadter, care explorează și știința cognitivă – subiecte departe de bestsellerurile mainstream, a fost cumpărată de John Wainwright, un informatician ce dorea să testeze platforma experimentală de atunci a Amazon. Vânzarea a marcat începutul unei companii care avea să redefinească comerțul global.
Astăzi, acea primă comandă este un vis al colecționarilor – deși Amazon nu deține exemplarul original.
Agatha Christie: cel mai tradus autor din istorie
În timp ce Shakespeare și Dickens domină discuțiile literare, Agatha Christie deține un record uluitor: există 7.233 de ediții traduse distincte ale operelor sale. Jules Verne, adesea considerat cel mai apropiat concurent al său, se află în urma lui Christie cu 4 751 de traduceri. Misterele din cărțile autoarei, precum Murder on the Orient Express și And Then There Were None, depășesc barierele culturale.
Comploturile lui Christie se bazează mai degrabă pe psihologia umană decât pe jocuri de cuvinte specifice unei limbi, ceea ce le face mai ușor de tradus. Iar cu 66 de romane și 14 colecții de povestiri, opera autoarei asigură o cerere globală continuă.
Dubliners a lui James Joyce: respins de 22 de ori înainte de publicare
Chiar și giganții literari s-au confruntat, la un moment dat în viața lor, cu respingerea. Dubliners a lui James Joyce, acum o piatră de temelie a literaturii moderniste, a fost respinsă de 22 de edituri timp de nouă ani.
A fost tipărit în cele din urmă în 1914 – într-un tiraj de 1 250 de exemplare, dintre care jumătate au fost distruse din cauza temerilor de calomnie – o preocupare reală în epoca victoriană târzie. Dar de ce?
Realismul brutal al lui Joyce era o insultă pentru Dublin. Joyce a scris Dubliners ca o radiografie a societății irlandeze, expunând corupția clericală (preoți bețivi sau imoralii, ca în The Sisters), sărăcia și degradarea urbană (Two Gallants aduce în prim plan hoții și escrocheria) și sexualitatea reprimată (A Painful Case descrie relații interzise).
Personajele și locațiile erau ușor de identificat. Joyce a folosit nume reale (cum ar fi „Parnell” și „O’Connell”) și localități exacte. Având în vedere că Dublinul era un oraș mic, orice cititor putea recunoaște persoane reale în satira lui Joyce.
De asemenea, în Marea Britanie și Irlanda din acea vreme, legile privind calomnia erau extrem de dure: o persoană care se simțea defăimată putea să îi dea în judecată atât pe autor, cât și pe editor. Daunele erau mari, iar procesele, scandaloase.
La scurt timp după tipărire, un avocat l-a avertizat pe editorul Grant Richards că unele pasaje (în special din An Encounter și Counterparts) ar putea fi considerate defăimătoare. Mai rău: o parte din elita orașului începuse deja să comenteze că „Joyce-ul ăsta ne face de rușine”, astfel, pentru a evita procese, 750 de exemplare au fost arse.
Chiar și fără amenințarea legală, Dubliners a fost considerat periculos – Biserica Catolică l-a criticat pentru „obscenitate” (deși nu era explicit sexual). Naționaliștii irlandezi l-au acuzat că prezintă Irlanda într-o lumină proastă, în timp ce luptau pentru independență, iar criticii literari au spus că e „prea sumbru” și „fără speranță”.
Cu toate acestea, ironia supremă a fost că Distrugerea a făcut cartea și mai valoroasă, cele 500 de exemplare care au ajuns pe piață devenind obiecte de colecție. Astăzi, o primă ediție intactă din 1914 valorează peste 50.000 de dolari.
Joyce a râs ulterior: Am vrut să arăt adevărul despre Dublin, dar nimeni nu a vrut să-l vadă – până când a fost prea târziu să mai oprești cartea.
Singura librărie care a vândut Dubliners în 1914 a fost The English Bookshop din Dublin – și a făcut-o pe ascuns, cum s-ar spune „pe sub tejghea”.
Ați ars cartea mea, dar nu și ideile din ea. (James Joyce)
Una dintre cele mai vechi cărți intacte supraviețuitoare: Leiden Herbaria (secolul al VI-lea)
Cărțile sunt fragile, însă una a rezistat timp de 1.466 de ani: Herbaria, adăpostită la Biblioteca Universității din Leiden, un manuscris bizantin care conține cunoștințe medicale și botanice din secolul al VI-lea. Ce anume îl face remarcabil? Lanțul neîntrerupt al proprietății – spre deosebire de textele redescoperite, această carte a fost păstrată continuu de la crearea sa. A servit drept referință medicală timp de secole, cu adnotări de la generații de savanți. Și a supraviețuit în ciuda șanselor slabe. Manuscrisele pe pergament rareori rezistă milenii, însă depozitarea atentă de la Leiden Herbaria i-a permis să sfideze timpul.
Surse:
https://www.folger.edu/explore/shakespeares-works/venus-and-adonis/
https://shakespearedocumented.folger.edu/resource/document/venus-and-adonis-first-edition
https://www.finebooksmagazine.com/fine-books-news/rarest-book-world-and-other-bibliophilic-factoids
https://www.theatlantic.com/technology/archive/2012/10/here-is-the-first-book-ever-ordered-on-amazon/264344/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu