Actualitate

Actualitate

joi, 3 decembrie 2020

Monolitul metalic misterios, descoperit l├óng─â o cetate dacic─â din Piatra Neam╚Ť, a disp─ârut

Monolitul metalic descoperit recent ├«n Rom├ónia a disp─ârut f─âr─â urm─â, dup─â ce apari╚Ťia sa l├óng─â o ceÔÇŽ
Monolitul metalic descoperit recent ├«n Rom├ónia a disp─ârut f─âr─â urm─â, dup─â ce apari╚Ťia sa l├óng─â o cetate dacic─â din Piatra Neam╚Ť a st├órnit specula╚Ťii c─â ar avea leg─âtur─â cu monolitul asem─ân─âtor g─âsit ├«n de╚Öertul din Utah. Structura a fost g─âsit─â ├«n Utah, SUA ├«n urm─â cu dou─â s─âpt─âm├óni. ├Äns─â, a disp─ârut dup─â ce a ajuns pe prima pagin─â a publica╚Ťiilor din ├«ntreaga lume ╚Öi a fost distribuit intens pe re╚Ťelele de socializare online, fanii Science-Fiction asem─ân├óndu-l cu structura din pelicula din 1918 ├«n regia lui Stanley Kubrick „2001: A Space Odyssey”, inspirat─â de romanul scris de Arthur C. Clarke. ├Än filmul regizat de Kubrick, monolitul extraterestru este un simbol recurent care pare s─â joace un rol ├«n dezvoltarea evolu╚Ťiei umane. ├Äns─â, departe de a fi o structur─â de pe alt─â lume, adev─ârul despre monolitul rom├ónesc ar putea fi mai prozaic. Reac╚Ťiilor autorit─â╚Ťilor din Piatra Neam╚Ť dup─â apari╚Ťia ╚Öi dispari╚Ťia monolitului „Structura ├«nalt─â de 2,8 metri a disp─ârut peste noapte la fe…

O nouă specie care trăiește în adâncurile întunecate ale mărilor a fost confirmată

Pentru prima oar─â, oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â de la Administra╚Ťia Na╚Ťional─â Oceanic─â ╚Öi Atmosferic─â (NOAA) ÔÇŽ
Pentru prima oar─â, oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â de la Administra╚Ťia Na╚Ťional─â Oceanic─â ╚Öi Atmosferic─â (NOAA) au identificat o nou─â specie de creatur─â subacvatic─â, baz├óndu-se doar pe film─âri de ├«nalt─â rezolu╚Ťie surprinse pe fundul oceanului. Creatura numit─â Duobrachium sparksae este o specie bizar─â ╚Öi gelatinoas─â de ctenoforele, ├«ncreng─âtur─â de nevertebrate acvatice diploblastice, ├«nt├ólnit─â de vehiculul controlat de la distan╚Ť─â Deep Discoverer, ├«n timpul unor expedi╚Ťii ├«n Puerto Rico, ├«n 2015. Din fericire, camerele lui Deep Discoverer au surprins cu succes detaliile subtile ale corpului creaturii, unele m─âsur├ónd mai pu╚Ťin de 1 milimetru ├«n lungime. Analizele ulterioare au sugerat c─â aceasta creatur─â este u╚Öor de distins fa╚Ť─â de restul speciilor ctenofore cunoscute, au spus cercet─âtorii. Un corp bulbos, asem─ân─âtor unui balon cu aer cald „Este unic─â pentru c─â am reu╚Öit s─â descriem noua specie doar cu ajutorul film─ârilor. Nu avem acela╚Öi microscop din laborator, ├«ns─â filmarea ne poate oferi …

Noi cercet─âri dezv─âluie motivul pentru care unele tumori con╚Ťin celule diferite

Schimb─ârile moleculare din celule numite fibroblaste, care ofer─â sus╚Ťinere pentru ╚Ťesuturile din coÔÇŽ
Schimb─ârile moleculare din celule numite fibroblaste, care ofer─â sus╚Ťinere pentru ╚Ťesuturile din corp, ar putea explica de un tip de cancer de colon nu reac╚Ťioneaz─â la terapie, potrivit unui echipe de cercet─âtori de la Weill Cornell Medicine. ╚Üintirea acestor celule ar putea fi calea prin care tratamentul ar putea deveni mai eficient. ├Äntr-un studiu publicat ├«n jurnalul Developmental Cell , oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â au explicat cum au analizat celule numite fibroblaste din CMS4, cea mai agresiv─â ╚Öi dificil de tratat form─â de cancer de colon, pentru a determina modul ├«n care aceste celule asociate cancerului cap─ât─â tr─âs─âturi ce le permit s─â sus╚Ťin─â malignitatea din celulele ├«nvecinate. CMS4 afecteaz─â ├«n jur de o treime dintre pacien╚Ťii diagnostica╚Ťi cu cancer de colon. Tumorile nu con╚Ťin doar celule canceroase „Acest studiu are dou─â componente importante. ├Än primul r├ónd, noi am ar─âtat ├«ntr-un mod mecanic cum acest fibroblaste asociate cancerului ├«╚Öi cap─ât─â tr─âs─âturile. ├Än al doilea r├ónd, …

miercuri, 2 decembrie 2020

CSM ├«┼či alege noua conducere; Klaus Iohannis particip─â la prezentarea raportului de activitate

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reune┼čte, joi, pentru a-┼či alege noua conducere - pÔÇŽ
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reune┼čte, joi, pentru a-┼či alege noua conducere - pre┼čedintele ┼či vicepre┼čedintele. Pe ordinea de zi a ┼čedin┼úei plenului CSM se afl─â ┼či prezentarea raportului de activitate a institu┼úiei pe anul 2020, ├«n mandatul judec─âtorului Nicoleta Margareta ┼ó├«n┼ú - pre┼čedinte ┼či al procurorului Tatiana Toader - vicepre┼čedinte. Pre┼čedinte Klaus Iohannis a anun┼úat c─â va fi prezent la bilan┼ú. Judec─âtorul Bogdan Mateescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a anun┼úat, pe 19 noiembrie, c─â urmeaz─â s─â candideze pentru func┼úia de pre┼čedinte al CSM. Candida┼úii pentru ┼čefia CSM trebuie s─â prezinte un proiect managerial care s─â cuprind─â viziunea lor referitoare la gestionarea competen┼úelor Consiliului ┼či rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar ┼či proiectele aflate ├«n derulare. CSM are ├«n componen┼ú─â 19 membri: nou─â judec─âtori ┼či cinci procurori ale┼či de magistra┼úi ├«n adun─ârile generale ale instan┼úelor ┼či parchetelor ┼či …

CITATUL ZILEI

'A avea stil ├«nseamn─â a avea disciplin─â. Deci, ceea ce este contra stilului e neglijen┼ú─â&amÔÇŽ
'A avea stil înseamnă a avea disciplină. Deci, ceea ce este contra stilului e neglijenţă' . - Mihai Ralea, "Prelegeri de estetică". Articol original

Franţa: Ministerul de interne anunţă inspecţii la 76 de moschei

Ministrul de interne Gerald Darmanin a anun┼úat c─â 76 de moschei din toat─â Fran┼úa vor fi inspectate,ÔÇŽ
Ministrul de interne Gerald Darmanin a anun┼úat c─â 76 de moschei din toat─â Fran┼úa vor fi inspectate, ├«ntr-o ac┼úiune ├«mpotriva a ceea ce oficialul francez a calificat drept "separatism", informeaz─â joi dpa. Unele din moschei ar putea fi ├«nchise, a scris pe Twitter Darmanin miercuri seara. Guvernul francez planific─â de mult o lege ├«mpotriva separatismului, care este de fapt ├«ndreptat─â ├«mpotriva islamismului radical. Aceast─â lege urmeaz─â s─â fie dezb─âtut ├«n cadrul executivului francez s─âpt─âm├óna viitoare. Printre alte prevederi, proiectul de lege solicit─â ac┼úiuni drastice ├«n privin┼úa ┼čcolariz─ârii la domiciliu ┼či eliminarea treptat─â a imamilor instrui┼úi ├«n str─âin─âtate. Pre┼čedintele Emmanuel Macron a promis s─â lupte ├«mpotriva islamismului radical ├«n locuri ├«n care tinerii vulnerabili sunt susceptibili s─â-l ├«nt├ólneasc─â, adic─â ├«n moscheile radicale, pe strad─â sau pe internet. Fran┼úa a fost din nou lovit─â de terorismul islamist ├«n ultimele luni, mai multe persoane fiind ucise ├«n atacur…

Carl Zeiss, fostul ucenic care a f─âcut istorie

Carl Zeiss a fost al cincilea n─âscut dintr-o familie cu 12 copii, din care doar ┼čase au r─âmas ├«n viÔÇŽ
Carl Zeiss a fost al cincilea n─âscut dintr-o familie cu 12 copii, din care doar ┼čase au r─âmas ├«n via┼ú─â. Printre str─âmo┼čii lui se num─âr─â o serie de juri┼čti ┼či teologi sau personalit─â┼úi precum Christiane Vulpius, so┼úia lui Goethe, sau poetul Jean Paul. Cite┼čte ┼či TOP 5. C─âr┼úile anului 2016   Cite┼čte ┼či 5 Mari inven┼úii ale femeilor. Una dintre ele a fost fer─âstr─âul care le-a u┼čurat munca b─ârba┼úilor Interesul lui pentru tehnic─â, matematic─â ┼či mecanic─â a crescut, motiv pentru care s-a ├«nscris la Universitatea de Matematic─â din Jena, pe care a absolvit-o ├«n 1834. A lucrat apoi ca ucenic timp de patru ani la Dr. Friedrich Korner, care producea ├«n atelierul lui ustensile pentru Goethe. ├Äntre 1838 ┼či 1845 a f─âcut mai multe c─âl─âtorii de afaceri, a participat la cursuri de politehnic─â ┼či a lucrat ├«n mai multe ateliere ┼či fabrici din Stuttgart, Darmstadt, Viena ┼či Berlin ┼či a devenit interesat de optic─â. ├Än Viena, a participat la un curs de mecanic─â pe care l-a absolvit cu brio, iar ├«n 1…

CSAT - ├«n ┼čedin┼ú─â; Strategia privind vaccinarea anti-COVID-19 - pe ordinea de zi

Consiliul Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii se reune┼čte joi ├«n ┼čedin┼ú─â, pe ordinea de zi figur├ónd StrategiaÔÇŽ
Consiliul Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii se reune┼čte joi ├«n ┼čedin┼ú─â, pe ordinea de zi figur├ónd Strategia de vaccinare anti-COVID-19 ├«n Rom├ónia. ┼×edin┼úa CSAT, condus─â de pre┼čedintele Klaus Iohannis, va avea loc la ora 15,00, ├«n sistem de videoconferin┼ú─â. Guvernul a adoptat ├«n ┼čedin┼úa de s─âpt─âm├óna trecut─â hot─âr├órea privind Strategia de vaccinare ├«mpotriva noului coronavirus. Strategia de vaccinare a fost elaborat─â de c─âtre Comitetul Na┼úional de coordonare a activit─â┼úilor privind vaccinarea ├«mpotriva SARS-CoV-2, organism interministerial ├«n subordinea direct─â a Secretariatului General al Guvernului ┼či coordonarea prim-ministrului. Documentul stabile┼čte viziunea, principiile ┼či modul de ac┼úiune pentru administrarea ├«n Rom├ónia a vaccinurilor anti-COVID-19 autorizate de c─âtre Agen┼úia European─â a Medicamentului ┼či are la baz─â at├ót analiza situa┼úiei de la nivelul na┼úional ┼či european a r─âsp├óndirii SARS-CoV-2, c├ót ┼či analiza situa┼úiei cazurilor grave ┼či respectiv a mortalit─â┼úii generate de COVID-19…

S─éRB─éTORI RELIGIOASE - 3 decembrie

Ortodoxe Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica ┼či C─âld─âru┼čani; Sf. Proroc Sofonie (Dezlegare la pe┼čte) GrÔÇŽ
Ortodoxe Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica ┼či C─âld─âru┼čani; Sf. Proroc Sofonie (Dezlegare la pe┼čte) Greco-catolice Sf. pf. Sofonie. Sf. Francisc Xaveriu Romano-catolice Ss. Francisc Xaveriu, pr.; Sofonia, profet Sf├óntul Cuvios Gheorghe de la Cernica ┼či C─âld─âru┼čani este pomenit ├«n calendarul cre┼čtin ortodox ├«n 3 decembrie. S-a n─âscut ├«n anul 1730, ├«ntr-o familie de cre┼čtini din S─âli┼čtea Sibiului. Dorind s─â-┼či ├«nchine via┼úa lui Dumnezeu, ├«n jurul anului 1750 a venit ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, unde voia s─â intre ├«n una din marile m─ân─âstiri din apropierea Bucure┼čtiului. De aici a plecat ├«mpreun─â cu un arhiereu grec la Muntele Athos, unde mai ├«nt├ói s-a stabilit la m─ân─âstirea Vatoped. Aici a deprins regulile vie┼úii monahale. Dup─â moartea p─ârintelui s─âu duhovnicesc, a intrat ├«n ob┼čtea Schitului Sf. Proroc Ilie, aflat sub pov─â┼úuirea stare┼úului Paisie - Sf├óntul Cuvios Paisie Velicicovschi, care l-a c─âlug─ârit ┼či l-a recomandat pentru hirotonirea ca ieromonah. ├Än anul 1763 ├«l ├«nso┼úe┼čte pe marele stare┼ú ├«n…

Liban: A doua videoconferinţă internaţională privind acordarea de asistenţă

Pre┼čedintele francez Emmanuel Macron ┼či reprezentan┼úi ai comunit─â┼úii interna┼úionale ┼či-au re├«nnoit ÔÇŽ
Pre┼čedintele francez Emmanuel Macron ┼či reprezentan┼úi ai comunit─â┼úii interna┼úionale ┼či-au re├«nnoit miercuri dorin┼úa de a ajuta Libanul aflat ├«n criz─â, dar au remarcat totodat─â lipsa condi┼úiilor pentru un ajutor masiv ┼či structural, inclusiv crearea unui guvern, informeaz─â AFP. La a doua conferin┼ú─â interna┼úional─â dedicat─â ajutorului de urgen┼ú─â pentru Liban, la patru luni de la explozia din portul capitalei Beirut, ├«ntr-un moment ├«n care ┼úara este ├«n criz─â iar liderii s─âi nu reu┼česc s─â formeze un guvern, participan┼úii au insistat asupra importan┼úei dep─â┼čirii momentului ajutoarelor de urgen┼ú─â pe care ├«l ofer─â ├«n acest moment. "Acest sprijin nu poate ├«nlocui angajamentul for┼úelor politice libaneze de a forma un guvern c├ót mai repede posibil ┼či de a pune ├«n aplicare foaia de parcurs a reformelor f─âr─â de care nu va putea fi declan┼čat ajutorul structural interna┼úional. Nu vom renun┼úa la promisiunile noastre ┼či nici la exigen┼úelor noastre, fie c─â este vorba de reforme sau de ancheta asup…

Irak: SUA ├«┼či reduce personalul diplomatic

Ambasada Statelor Unite la Bagdad a decis s─â-┼či retrag─â o parte din personal din motive de securitaÔÇŽ
Ambasada Statelor Unite la Bagdad a decis s─â-┼či retrag─â o parte din personal din motive de securitate, ├«n contextul ├«n care interesele americane din Irak au fost vizate de o serie de atacuri cu rachete ├«n ultimele luni, potrivit informa┼úiilor furnizate AFP de oficiali irakieni. "Este o retragere minor─â bazat─â pe temerile de securitate din partea americanilor, ar urma s─â revin─â, este doar o m─âsur─â de precau┼úie", a declarat o surs─â irakian─â sub protec┼úia anonimatului. "Ne-au informat, iar principalii diploma┼úi, inclusiv ambasadorul, r─âm├ón. Nu exist─â o ruptur─â diplomatic─â", a ad─âugat sursa. Potrivit unui al doilea oficial irakian, aceast─â retragere par┼úial─â ├«┼či propune s─â "reduc─â la minimum riscurile", f─âr─â a preciza c├ó┼úi diploma┼úi americani, dintre cele c├óteva sute prezente ├«n Irak, pleac─â. Departamentul de Stat american a refuzat s─â comenteze, reamintind c─â securitatea reprezentan┼úilor SUA, precum ┼či a cet─â┼úenilor ┼či a facilit─â┼úilor sale "r─âm├óne prior…

Fran┼úa: Fostul pre┼čedinte Val├ęry Giscard d'Estaing a decedat ca urmare a COVID-19

Fostul pre┼čedinte Val├ęry Giscard d'Estaing, ├«n v├órst─â de 94 de ani, a decedat miercuri searÔÇŽ
Fostul pre┼čedinte Val├ęry Giscard d'Estaing, ├«n v├órst─â de 94 de ani, a decedat miercuri seara "ca urmare a COVID", iar ├«nmorm├óntarea sa va avea loc "├«n cea mai strict─â intimitate", informeaz─â AFP cit├ónd un comunicat al familiei ├«naltului demnitar francez. "Val├ęry Giscard d'Estaing s-a stins miercuri, 2 decembrie, ├«n locuin┼úa familiei sale din Loir-et-Cher. Starea sa de s─ân─âtate se deteriorase ┼či a murit de COVID-19", a scris familia sa ├«ntr-un comunicat transmis AFP. "├Än conformitate cu dorin┼úa sa, ├«nmorm├óntarea va avea loc ├«n cea mai strict─â intimitate familial─â", potrivit sursei citate. Cel mai t├ón─âr pre┼čedinte (48 de ani) al celei de-a cincea Republici ├«n momentul alegerii sale ├«n 1974, politicianul de centru Val├ęry Giscard d'Estaing fusese internat de mai multe ori ├«n ultimele luni pentru probleme cardiace. ├Än timpul mandatului s─âu p├ón─â ├«n 1981, el a desf─â┼čurat ac┼úiuni de modernizare a ┼ú─ârii, promulg├ónd reforme sociale…

ROMÂNIA O ȚARĂ A ROMÂNILOR

PSD ├«n preferin╚Ťele rom├ónilor  Partidul Social Democrat propune o nou─â direc╚Ťie politic─â ┬ápentru deÔÇŽ
PSD ├«n preferin╚Ťele rom├ónilor Partidul Social Democrat propune o nou─â direc╚Ťie politic─â  pentru dezvoltarea Rom├óniei ├«n acest context social dificil. Societatea rom├óneasc─â are un poten╚Ťial enorm, dar pentru a atinge acest orizont, este nevoie de o schimbare de paradigm─â care s─â permit─â fiec─ârui rom├ón s─â ├«ntrevad─â un viitor mai bun ├«n Rom├ónia. ├Än acest context,  social democra╚Ťii rom├óni doresc s─â devin─â for╚Ťa politic─â a progresului,  capabil─â s─â ├«mbine cre╚Öterea economic─â cu dezvoltarea echitabil─â a Rom├óniei. Prea mult timp rom├ónii s-au l─âsat diviza╚Ťi de o dreapt─â politic─â f─âr─â o viziune real─â pentru ╚Ťar─â. Pentru partidele politice de dreapta, Rom├ónia este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«ntre privat ╚Öi public, ├«ntre ora╚Ö ╚Öi sat, ├«ntre cei cu resurse ╚Öi cei f─âr─â, ca ╚Öi cum trebuie s─â existe mereu un conflict ├«n interiorul societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti.  Partidul Social Democrat  respinge acest fel de a face politic─â ╚Öi  promoveaz─â consensul ╚Öi colaborarea ├«ntre diferitele p─âr╚Ťi ale societ─â╚Ťii iar pentru a cl─âdi o…