ECONOMIE: România a sărăcit, dar acum măcar face parte din lumea bună. Ţara noastră se consolează cu ideea că la noi se trăieşte la fel de prost ca în Italia

România a sărăcit, dar acum măcar face parte din lumea bună. Ţara noastră se consolează cu ideea că la noi se trăieşte la fel de prost ca în Italia

Numărul persoanelor aflate „în risc de sărăcie” este în scădere în România, conform cifrelor furnizate de INS. Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie s-a ridicat, în anul 2024, la 3,595 milioane, mai puţine cu 375.000 faţă de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.

Rata sărăciei relative (AROP) în Uniunea Europeană a fost în medie de 16,2% în anul 2024, România înregistrând 19%, în timp ce grecii au avut 19,6%, iar bulgarii 21,7%, cea mai mare rată a sărăciei din UE. Spania a fost sub noi, cu 19,7%, în timp ce Italia este, practic, egala noastră, cu 18,9%.

Citiţi şi: Pensia medie din România, valoare jalnică în comparație cu țările din Occident. Chiar și cu măririle din 2024, indemnizația rămâne modestă

Suntem egalii italienilor

Cele mai mici rate ale sărăciei sunt în Cehia, Belgia Danemarca, Țările de jos și Irlanda, la polul opus aflându-se Bulgaria Letonia, Lituania, Croația, Estonia, Spania și Grecia, cu cele mai mari rate ale sărăciei.

În România, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaţilor (19% faţă de 18,9%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) şi a celor de 18-24 ani (22,2%).

"Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, două cincimi din populaţie (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 43,6%", notează INS.

Decenţa minimă de trai, afectată

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. În anul 2024, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul anterior.

Zonele cele mai afectate sunt regiunile Sud-Est (cu o rată AROPE de 39,7%) și Sud-Vest Oltenia (35,1%). La polul opus, București-Ilfov se menține cu cea mai mică rată – 12%.

Structura gospodăriilor influențează semnificativ riscul social: familiile numeroase (doi adulți și trei sau mai mulți copii) au cea mai mare incidență, peste 50%, urmate de cele monoparentale (36,5%) și gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți și copii (37,2%).

Cititi si alte stiri despre ECONOMIE: România a sărăcit, dar acum măcar face parte din lumea bună. Ţara noastră se consolează cu ideea că la noi se trăieşte la fel de prost ca în Italia