Trei partide suveraniste au reușit să intre în Parlament la alegerile de anul trecut: AUR, SOS și POT. Deși nu au avut prea multe inițiative legislative, parlamentarii suveraniști s-au remarcat prin scandaluri și numărul mare de moțiuni.
Protest al suveraniștilor la depunerea jurământului președintelui Nicușor Dan FOTO Inquam / Arhivă
La un an de la depunerea jurământului, parlamentarii AUR, POT și SOS România au reușit să treacă de Legislativ trei legi pe care le-au inițiat. Pe altele, inițiate de deputați sau senatori de la alte partide, doar le-au semnat.
Trei inițiative adoptate de Parlament
În anul 2025, parlamentarii AUR au semnat opt inițiative care au fost promulgate. Membrii formațiunii au trimis însă doar trei proiecte pe care le-au inițiat spre promulgare. Douǎ au fost promulgate, iar un altul așteaptă pe masa președintelui.
Este vorba despre inițiativa AUR pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, care nu a fost încă promulgată, dar a ajuns la promulgare, cu sprijinul parlamentarilor din mai multe partide, inclusiv ale Puterii. Inițiatorii sunt Monica Iagăr, Coman Dragoș Florin și Ciprian Constantin Paraschiv, iar proiectul prevede că ponderea sportivilor români participanți la competițiile sportive naționale oficiale nu poate fi mai mică de 40% pe parcursul unui meci, pentru fiecare echipă.
Produsul AUR este și Legea 180/2025, privind instituirea anului 2025 ca „Anul Centenar al Rezervistului Militar", inițiată de senatorul AUR Chelaru Mircia, fost șef al Statului Major pentru câteva luni în anul 2000. Inițiativa este semnată de 30 de deputați și senatori ai AUR.
Deputata AUR Ramona Ioana Bruynseels este inițiatoarea Legii 192/2025, pentru instituirea zilei de 29 octombrie ca „Ziua Reginei Maria”, semnată doar de deputați și senatori ai AUR.
Șase inițiative doar semnate
Pe lista legilor promulgate și semnate de AUR sunt Legea 198/2025, privind organizarea, funcţionarea şi administrarea Catalogului Naţional al Serviciilor Publice, al cărui inițiator este, de fapt, liberalul Octavian Oprea și Legea 144/20205, pentru instituirea anului 2025 ca „Anul Cultural Mihai Eminescu”, al cărei inițiator este Natalia Intotero, deputat PSD. Inițiativa este semnată de peste 120 de deputați și senatori ai tuturor partidelor. Intotero este și inițiatoare a Legii 140/2025, privind instituirea anului 2025 ca „Anul Centenar al Rezervistului Militar”, o inițiativă semnată de peste 70 de parlamentari ai mai multor partide, inclusiv AUR.
Pe listǎ este Legea 60/2025, privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan, al cărui inițiator este deputata PSD Silvia Claudia Mihalcea, dar și Legea 130/2025, privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci, inițiatorul fiind deputata PSD Elisabeta Lipă. Legea 208/2025, privind declararea lunii martie ca Luna Femeilor, inițiată de deputata PNL Raluca Turcan, este semnată si de AUR.
Între inițiativele depuse și semnate pe anul în curs de deputații și senatorii AUR, dar încă neadoptate, sunt proiecte pentru un metrou regional inteligent la Iași, extinderea taxării inverse la toate bunurile și serviciile, unul pentru intonarea imnului de către elevi și profesori înainte de orele de curs și altul pentru scoaterea Curții Constituționale din procesul electoral. Cel din urmă a fost deja respins de Senat, el își urmează cursul la Camera Deputaților.
Unul dintre proiectele depuse de AUR în Parlament propune înființarea „Fondului Moldova”, „pentru integrarea economică a Republicii Moldova în spaţiul românesc şi european”. Asta în timp ce membrii partidului au criticat faptul că România ar vinde energie la preț mic Moldovei. Inclusiv liderul formațiunii, George Simion, a vorbit despre un „stigmat că trebuie să finanțăm Republica Moldova”. Inițiativa a fost depusă de 56 de deputați și senatori AUR și a trecut tacit de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional.
Pe lângă acestea, se mai remarcă un proiect care a trecut de Parlament, dar care a fost trimis de președinte spre reexaminare, care propune trecerea unor terenuri în domeniul public al Municipiului Braşov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov. Acesta a fost inițiat de reprezentanți ai tuturor partidelor: AUR, SOS, POT, PSD, PNL și USR.
Liderul partidului, George Simion, nu a inițiat vreo lege. El a semnat doar două inițiative care au ajuns să fie promulgate, instituirea anului 2025 ca „Anul Cultural Mihai Eminescu" și instituirea zilei de 29 octombrie ca „Ziua Reginei Maria”.
AUR este pe locul doi în Parlament ca număr de deputați și senatori, iar o parte din parlamentarii săi au mai avut un mandat în perioada 2000-2004.
POT și SOS România, zero legi
SOS România a rămas fără grup la Senat, în urma unor scandaluri care s-au lăsat cu demisii sau excluderi. Același lucru s-a întâmplat și în cazul POT, însă în ambele Camere ale Parlamentului. Între proiectele cărora s-a alăturat SOS România se remarcă doar două legi promulgate, care au însă alți inițiatori. Este vorba despre Legea 130/2025, privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci, semnată doar de Virginia Vedinaș, care între anii 2004-2008 a fost senator al Partidului România Mare (PRM). Ea a fost readusă în Parlament acum pe un post de deputat de către SOS România.
Pe lista legilor semnate de membrii formațiunii mai este Legea 198/2025, privind organizarea, funcţionarea şi administrarea Catalogului Naţional al Serviciilor Publice, contrasemnată și de membrii AUR, care îi aparține însă unui liberal. Semnatar al partidului este doar Mihai Adrian Țiu.
Nici reprezentanții POT nu au reușit să inițieze vreo lege. Ei au semnat două inițiative promulgate ale colegilor lor: Legea 198/2025, privind organizarea, funcţionarea şi administrarea Catalogului Naţional al Serviciilor Publice și inițiativa AUR pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.
PACE – Întâi România are doar grup la Senat, unde chiar liderul Dorin Silviu Petrea are zero inițiative legislative promulgate, însă a semnat 35 de proiecte. Cele mai multe inițiative sunt semnate de Ninel Peia, care are 37, iar cele mai puține de Daniel-Paul-Romeo Gheorghe, care are doar 8 inițiative semnate alături de colegi din toate partidele parlamentare. Dintre toți cei 12 membri ai grupului, doar Cerva Nadia a semnat un proiect care a ajuns să fie promulgat. Inițiativa îi aparține însă senatorului PNL Cristian Niculescu Țăgârlaș.
Proiect pentru atacarea hotărârilor CCR
Între proiectele SOS România este și unul inițiat de foștii lideri ai grupurilor, Dumitru Coarnă și Clement Sava, care prevede mai multe modificări în ceea ce priveşte funcţionarea Curţii Constituţionale, printre care introducerea posibilităţii de a ataca hotărârile CCR cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sava este acum membru PACE-Întâi România.
De partea cealaltă, la POT, președinta formațiunii, Anamaria Gavrilă, a depus în Parlament un proiect de lege prin care se instituie un plafon minim de 3.000 de lei care să fie protejat în conturile bancare și să nu poată fi indisponibilizat prin poprire.
Recordul de moțiuni de cenzurǎ
Parlamentarii formațiunilor suveraniste au depus anul acesta 7 moțiuni de cenzură, un record, pentru că niciodată nu au mai fost depuse atâtea moțiuni de cenzură într-un singur an. Comparativ, doar două sesiuni legislative au depășit acest număr. Însă atunci moțiunile de cenzură au fost depuse în cuprinsul a câte patru ani. Anul acesta, parlamentarii opoziției au depus și patru moțiuni deodată, ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe mai multe proiecte.
Parlamentarii nu au reușit să strângă voturile necesare pentru niciuna dintre acestea. Toate au fost respinse, nereușind să dărâme Guvernul, unele chiar cu mai puține voturi decât numărul necesar de semnături pentru depunere.
Parlamentarii partidelor suveraniste au depus cinci moțiuni simple la Camera Deputaților și alte șapte moțiuni simple la Senat, însă au reușit să strângă voturile necesare doar în cazul fostului ministru al Muncii Simona Bucura Oprescu. Trecerea unei moțiuni simple nu atrage automat și demiterea ministrului împotriva căruia a fost depusă.