Cum afectează românii - CCR a amânat din nou pronunțarea unei decizii în cazul legii privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a amânat din nou pronunțarea unei decizii în dosarul privind pensiile speciale ale magistraților. După ședința care a început la ora 13:00, judecătorii constituționali nu au putut lua o hotărâre, iar cauza a fost reprogramată pentru data de 29 decembrie. Potrivit informațiilor Digi24, motivul amânării este lipsa de cvorum.

Surse citate de Digi24 arată că patru judecători ai Curții Constituționale, susținuți de PSD, au părăsit ședința și nu s-au mai întors în sala de deliberări. În aceste condiții, nu a mai fost întrunit numărul minim de șase judecători necesar pentru pronunțarea unei decizii. Completul CCR urmează să se reunească din nou mâine.

Ședința Curții Constituționale a fost marcată de tensiuni vizibile. Potrivit jurnalistei Digi24 Ema Stoica, după mai puțin de 40 de minute de la începerea dezbaterilor, judecătorii au luat două pauze succesive. De regulă, aceste pauze au rolul de a permite obținerea unui consens între magistrați. După reluarea ședinței, care a durat aproximativ zece minute, o parte dintre judecători a părăsit din nou sala, ceea ce a dus la suspendarea deliberărilor.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Economie, Finante, Afaceri și Actual.

Este a doua amânare a unei decizii considerate esențiale, cu impact direct asupra sistemului de justiție, asupra bugetului de stat și asupra angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Pe 10 decembrie, Curtea Constituțională amânase deja pronunțarea asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Legea aflată în analiza CCR face parte din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Proiectul a fost adoptat după ce prima variantă a fost respinsă de Curtea Constituțională, pe 20 octombrie. Atunci, judecătorii CCR au stabilit că actul normativ este neconstituțional, deoarece nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

După acest verdict, Executivul a revenit cu un nou proiect. Pe 2 decembrie, Guvernul și-a angajat din nou răspunderea în Parlament asupra legii privind modificarea și completarea actelor normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a primit aviz negativ din partea CSM, însă procedura parlamentară a fost finalizată.

Pe 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legii, potrivit News.ro. Sesizarea vizează atât condițiile de pensionare ale magistraților, cât și noul mod de calcul al pensiilor.

În motivarea deciziei, magistrații instanței supreme susțin că urgența proiectului nu a fost demonstrată. Potrivit ICCJ, invocarea Jalonului 215 din PNRR este „scoasă din context” și „neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”. Instanța arată că obiectul jalonului nu mai era stabilirea condițiilor de pensionare, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea.

Magistrații afirmă că Executivul nu a prezentat date care să justifice intervenția legislativă de urgență din perspectiva impactului economic. În lipsa unor analize privind efectele bugetare pentru anii următori, urgența invocată este considerată nejustificată.

ICCJ mai susține că legea încalcă obligațiile constituționale privind claritatea și previzibilitatea reglementării. În sesizare se arată că actul normativ utilizează termeni juridici inexistenți sau nedefiniți, ceea ce creează neclaritate și imprevizibilitate și afectează principiul securității juridice.

Un alt argument vizează modificările abrupte ale statutului magistraților. Potrivit instanței supreme, prin cumularea normelor privind eșalonarea vârstei de pensionare, a vechimii în muncă și a eliminării perioadelor asimilate, 45% dintre magistrații în funcție se confruntă cu o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani. Alți 21% ar urma să aibă o creștere abruptă la intervalul 60–64 de ani.

Magistrații Înaltei Curți afirmă că legea creează o „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu. Potrivit acestora, în timp ce alte categorii beneficiază de un standard minim de calcul de 65% din indemnizațiile brute, în cazul magistraților este propus un cuantum inferior. De asemenea, plafonarea pensiei la 70% din venitul net este considerată drastică și nejustificată.

În sesizare se mai arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, în special pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii. Pentru generațiile viitoare, pensia de serviciu ar putea deveni inferioară celei din sistemul public. Magistrații susțin și că legea încalcă independența justiției, raportat la standardele stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și ale Curții Constituționale.

Premierul Ilie Bolojan declara, pe 10 decembrie, că are încredere că propunerea Guvernului va fi validată, dacă sunt respectate toate prevederile constituționale. El afirma că nu ia în calcul o nouă respingere a proiectului.

În același timp, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban aprecia că momentul ales pentru pronunțarea deciziei sugerează o posibilă intenție de declarare a neconstituționalității legii. El a susținut că actuala configurație a Curții ar putea conduce la un astfel de verdict.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, declara pe 16 decembrie că va lua toate măsurile posibile pentru ca România să nu piardă fonduri europene din cauza nerespectării jalonului privind pensiile magistraților. Totodată, el avertiza că o eventuală decizie de neconstituționalitate ar putea duce la suspendarea temporară a unor sume și ar putea deschide o dezbatere privind funcționarea coaliției de guvernare.

Curtea Constituțională urmează să reia dezbaterile pe 29 decembrie, într-un dosar care rămâne esențial pentru reforma pensiilor de serviciu și pentru relația României cu instituțiile europene.