Educatie: Evenimentul din învățământ are consecințe importante pentru generația tânără.
Rezumat: Informațiile din educație detaliază probleme sau reforme actuale.
Majoritatea sistemelor educaționale europene au introdus deja reguli explicite privind utilizarea inteligenței artificiale în școli, arată un raport European Schoolnet publicat în decembrie 2025. România nu a participat la acest raport în care sunt 23 de sisteme educaționale europene.
Profesorii din România folosesc instrumente de tip ChatGPT sau alte aplicații AI fără ghiduri oficiale și fără protecție instituțională, asta deși în urmă cu mai bine de o lună consilierul ministrul Educației și Cercetării Cătălin Vișan declara public în cel mult o lună: „Lucrăm acuma la un cadru în direcția asta, care ar trebui să fie dat în consultare publică, să zic, cel mai târziu într-o lună de zile, cam așa, care va include inclusiv o parte de instrucțiuni de bază pentru cadrele didactice care vor să utilizeze inteligentă artificială. Un, nu i-aș spune totuși ghid, aș spune că sunt niște instrucțiuni intermediare. Pe baza acestei strategii, pe baza acestui cadru urmează ca în următoarele probabil trei-patru luni să facem un ghid serios pentru inteligenta artificială”. Nu s-a întâmplat nimic din ceea ce a declarat reprezentantul ministrului.
Revening la raportul publicat în decembrie 2025 de European Schoolnet, care analizează politicile privind AI în educație în 23 de sisteme educaționale europene, acesta arată că „Inteligența artificială este deja o prioritate de politică publică în educație pentru majoritatea sistemelor analizate”.
Potrivit documentului, Artificial Intelligence in School Education – An overview of policy priorities and initiatives across 23 education systems, 13 dintre cele 23 de sisteme consideră AI o prioritate majoră, iar alte 7 o tratează ca prioritate moderată.
Doriți mai multe informații pe tema Educatie, Invatamant, Profesori, raport European Schoolnet și Statistici?
Raportul arată că 20 din cele 23 de sisteme educaționale au deja „strategii, politici publice sau ghiduri oficiale care abordează utilizarea AI în educație”, inclusiv în activitatea curentă a profesorilor. Doar trei sisteme nu aveau, la momentul colectării datelor, documente formale la nivel național.
Diferența majoră față de România nu este utilizarea efectivă a AI – prezentă deja în toate sistemele –, ci existența unor reguli clare. „Profesorii nu sunt lăsați să decidă individual ce este permis și ce nu, ci primesc orientări oficiale privind utilizarea responsabilă a AI”, subliniază raportul.
Franța este unul dintre exemplele menționate. Ministerul Educației francez a publicat ghiduri care stabilesc explicit că instrumentele de inteligență artificială generativă pot fi folosite în procesul de predare și învățare, cu condiția respectării regulilor privind protecția datelor și transparența. Elevii pot utiliza AI pentru sprijin în învățare, însă „rezultatele generate trebuie înțelese, verificate și asumate”, iar profesorii sunt încurajați să integreze aceste instrumente în activități didactice explicite.
În Germania, mai multe landuri au adoptat recomandările oficiale UNESCO, care precizează că utilizarea AI generative la teme sau proiecte este permisă doar dacă este declarată, iar evaluarea trebuie adaptată în consecință. Raportul notează că accentul nu este pus pe interdicție, ci pe „clarificarea responsabilităților profesorilor și elevilor”.
Irlanda este menționată ca exemplu de sistem care a introdus rapid ghiduri pentru profesori, în care se precizează că AI poate fi folosită pentru planificarea lecțiilor, diferențierea sarcinilor și feedback, dar nu pentru înlocuirea evaluării profesionale a cadrului didactic. „AI este un instrument de sprijin, nu un substitut pentru judecata pedagogică”, se arată în documentele naționale citate de European Schoolnet. Irlanda are o Strategie pentru AI din 2021 care a fost actualizată în 2024.
Raportul acordă un capitol distinct inteligenței artificiale generative. Potrivit documentului, 11 dintre cele 23 de sisteme analizate au deja reguli explicite privind utilizarea GenAI în școli, iar alte 9 lucrează în prezent la astfel de ghiduri. În unele țări, utilizarea anumitor aplicații este temporar restricționată, însă aceste decizii sunt însoțite de explicații oficiale și de alternative pedagogice.
„Nu există o abordare unică în Europa privind inteligența artificială generativă, însă toate sistemele care au introdus restricții au făcut acest lucru în cadrul unor politici transparente și comunicate clar profesorilor”, se arată în raport.
Un element comun tuturor sistemelor analizate este accentul pus pe formarea profesorilor. „Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice este prioritatea principală în aproape toate sistemele educaționale”, notează European Schoolnet. Concret, 22 dintre cele 23 de sisteme indică formarea profesorilor ca prioritate pe termen scurt și mediu în politicile privind AI.
În multe state, competențele legate de AI sunt incluse atât în formarea inițială a profesorilor, cât și în programele de formare continuă. Raportul menționează că aceste cursuri nu vizează doar utilizarea tehnică a unor aplicații, ci și aspecte precum etica, biasul algoritmic, protecția datelor și impactul asupra evaluării elevilor.
În același timp, raportul demontează ideea că principala problemă ar fi utilizarea AI de către elevi. „Toate sistemele participante identifică aceleași riscuri majore: protecția datelor, lipsa pregătirii profesorilor și problemele etice”, se arată în document. Aceste riscuri sunt considerate „sistemice” și nu țin de comportamentul individual al profesorilor sau elevilor.
În România, deși inteligența artificială este deja folosită informal în școli, Ministerul Educației nu a publicat până în prezent ghiduri oficiale privind utilizarea AI sau a inteligenței artificiale generative în predare, evaluare sau realizarea temelor. În lipsa unor astfel de documente, profesorii rămân într-o zonă albă-gri, în care folosesc instrumente larg răspândite în Europa, dar fără repere clare și fără asumare instituțională.
Raportul European Schoolnet arată că, la nivel european, tendința este clară: inteligența artificială nu mai este tratată ca un experiment sau ca o amenințare, ci ca o realitate care trebuie reglementată. Diferența dintre sisteme nu este dacă AI este folosită în școli, ci dacă profesorii sunt sprijiniți prin politici publice sau lăsați să se descurce singuri.
European Schoolnet este o rețea europeană de cooperare în domeniul educației, cu sediul la Bruxelles, care reunește ministerele educației din peste 30 de state europene, inclusiv România. Organizația a fost înființată în 1997 și are rolul de a sprijini colaborarea dintre sisteme educaționale în domenii precum educația digitală, inovația pedagogică și utilizarea tehnologiilor în școli. European Schoolnet nu stabilește politici publice, dar elaborează rapoarte comparative și analize pe baza informațiilor furnizate de ministerele membre, fiind un partener de referință al Comisiei Europene în domeniul educației digitale.
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.