Politica: Subiectul politic de mai jos ridică întrebări importante despre direcția actuală a țării.
Pe scurt: Știrea politică detaliază contextul și posibilele consecințe ale evenimentului.
Olimpiea Crețeanu are doctorat la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza
Olimpiea Crețeanu a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea din București în 1990, iar după 22 de ani a obținut diploma de doctor la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, potrivit datelor consultate de Libertatea.
Data susținerii tezei de doctorat, cu titlul „Impactul măsurilor preventive procesual penale asupra Ordinii Publice”, a fost 27 septembrie 2012. Conducător de doctorat a fost profesorul universitar doctor Florin Sandu, iar lucrarea actualei judecătoare a avut 238 de pagini.
Practic, Olimpiea Crețeanu este Doctor în Ordine Publică şi Siguranţă Naţională de aproape 14 ani, un amănunt care până acum nu a fost semnalat de presă. Mai mult, la o simplă căutare pe internet, apare o singură fotografie cu Crețeanu, publicată de G4media, iar CV-ul judecătoarei nu există pe net.
Mai multe detalii și articole despre Politica, Guvern, Decizii publice și Give me perspective așteaptă aici.
Totuși, datele consultate de Libertatea mai arată că Olimpiea Crețeanu are și studii de masterat la ASE București, Facultatea de Management (2004/2006), la care se alătură numeroase facultăți private, precum Spiru Haret Bucureşti – Facultatea de Sociologie / Psihologie (2007/2009), Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti – Facultatea de Drept (2008/2009) și Universitatea Ecologică Bucureşti – Facultatea de Drept (2008-2010).
În privința parcursului profesional, informațiile sunt puține, contradictorii și dificil de verificat.
Se știe clar doar că, în sesiunea octombrie-decembrie 2009, Olimpiea Crețeanu a candidat pentru funcția de președinte la Judecătoria Turnu Măgurele și a obținut nota 4,46 la proiect, nota 9 la proba scrisă, prin urmare media a fost 6,73, potrivit datelor consultate de Libertatea.
În septembrie 2011, a ajuns la Judecătoria Sectorului 1, fiind detaşată de la Judecătoria Turnu Magurele. În 2013, când era la Judecătoria Sectorului 1, Olimpiea Crețeanu i-a achitat pe omul de afaceri Ioan Niculae și pe fostul șef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în dosarul „Mită la PSD”.
Tot Crețeanu este și judecătoarea care a intrat în camera cu voturi după alegerile pentru Primăria Sectorului 1 din București din toamna lui 2020, câștigate de Clotilde Armand cu suspiciuni de fraudă electorală. Ea a refuzat să semneze procesul-verbal al Biroului Electoral Sector 1, după ce i-a semnalat președintelui BES1, procurorul Nicolae Sprîncu, anumite nereguli.
Crețeanu a activat de-a lungul carierei la judecătoria Zimnicea, la judecătoria Turnu Măgurele și la Judecătoria sectorului 1 București. În prezent, este judecătoare la Curtea de Apel București.
Crețeanu judecă pe 16 ianuarie contestația privind suspendarea a doi judecători, iar CCR trebuie să dea verdictul la pensiile speciale
Amintim că Libertatea a scris pe 4 ianuarie că avocata AUR, Silvia Uscov, a contestat la Curtea de Apel București decretul de numire a lui Dacian Dragoș ca judecător al CCR, numire făcută de președintele Nicușor Dan vara trecută, și a cerut suspendarea decretului de numire. Avocata a procedat similar și în cazul lui Mihai Busuioc, judecător propus de PSD la Curtea Constituțională. Apoi, Uscov a revenit și a cerut anularea numirilor celor doi la CCR, nu doar suspendarea decretelor, dar pentru această cerere nu există încă un prim termen de judecată.
Miza demersului AUR este extrem de importantă. Libertatea a fost prima publicație care a semnalat că, dacă instanța va admite cererea avocatei Uscov, activitatea CCR va fi blocată chiar în luna în care Curtea se pronunță asupra celui de-al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților.
Pe 5 ianuarie, Curtea de Apel București a amânat verdictul pentru 16 ianuarie. Adică exact ziua în care Curtea Constituțională, din care fac parte Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, este așteptată să dea verdictul la al doilea proiect al pensiilor magistraților, adoptat luna trecută de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Mai amintim și că CCR a fixat data de 16 ianuarie după 3 amânări consecutive, ultimele două din cauza celor 4 judecători numiți de PSD, care au boicotat ședințele Curții.
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR
Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.
Partidele politice aflate la putere au o mare influență. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are 1 judecător.
- Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)
- Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
- Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
- Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025).
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.