Economie: Detaliile economice esențiale sunt sintetizate pentru o perspectivă completă.
Rezumat: Articolul analizează o schimbare economică cu impact direct.
Reuniunea de la Paris a „Coaliției de Voință” a scos la iveală nu doar un nou pas diplomatic în sprijinul Ucrainei, ci și diferențe clare de abordare între aliați cu privire la modul concret în care ar putea fi garantată securitatea Kievului după o eventuală încetare a focului. Declarația de intenție semnată de Emmanuel Macron, Keir Starmer și Volodimir Zelenski conturează un cadru politic și juridic, dar lasă deschise multiple opțiuni militare și strategice.
Documentul nu anunță desfășurarea imediată a trupelor, ci încearcă să pregătească terenul pentru „ziua de după”, într-un scenariu în care luptele se opresc, dar riscul reluării conflictului rămâne ridicat.
O declarație care creează cadrul, nu decizia finală
Premierul britanic Keir Starmer a explicat explicit natura documentului semnat la Paris, insistând asupra faptului că acesta este un pas preliminar, nu o decizie operațională.
Continuați lectura cu articole similare despre Economie, Finante, Afaceri și Externe.
„Semnarea acestei declaraţii de intenţie deschide calea către un cadru juridic în care (militarii) ar putea fi detaşaţi pentru a asigura securitatea” teritoriului ucrainean, a declarat Keir Starmer.
Tot el a precizat că Franța și Regatul Unit vor putea instala „hub-uri militare” în Ucraina, sugerând o prezență structurată, cu rol de coordonare și sprijin, nu neapărat o forță de luptă clasică.
Macron: securitatea Ucrainei, legată de rolul Statelor Unite
Președintele francez Emmanuel Macron a pus accent pe dimensiunea transatlantică a viitoarelor garanții de securitate, subliniind că Europa nu poate acționa singură.
„Pe baza întregii munci depuse în ultimele luni, ne-am consolidat abordarea prin instituirea unor mecanisme de supraveghere a încetării focului, care vor fi plasate sub conducerea americană”, a declarat Macron, „dar cu contribuţii din partea mai multor state care şi-au manifestat disponibilitatea”.
Liderul de la Élysée a avertizat că lipsa unor garanții ferme ar putea pune Ucraina într-o poziție vulnerabilă după armistițiu.
„Garanţiile de securitate sunt cheia împotriva unei capitulări ucrainene”, a adăugat Emmanuel Macron.
Aliați cu rezerve: Germania și Italia trasează linii roșii
Deși declarația de la Paris a fost susținută politic de cele 35 de state membre ale Coaliției de Voință, pozițiile naționale diferă semnificativ.
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Germania ar putea contribui la forța multinațională, însă fără desfășurarea de trupe pe teritoriul Ucrainei.
Italia a mers chiar mai departe. Prim-ministrul Giorgia Meloni a exclus explicit trimiterea de militari italieni în Ucraina, poziție reiterată oficial după reuniune.
„Reafirmând sprijinul Italiei pentru securitatea Ucrainei, în conformitate cu ceea ce s-a făcut întotdeauna, preşedinta (Consiliului) Meloni a reamintit anumite puncte-cheie ale poziţiei guvernului italian cu privire la problema garanţiilor, în special excluderea utilizării trupelor italiene pe teren”, se arată în comunicatul biroului său.
Mesajele americane: ton schimbat, dar fără angajamente explicite
La Paris au fost prezenți și emisari ai administrației americane, într-un moment în care poziția Washingtonului este atent monitorizată de europeni. Trimisul SUA, Steve Witkoff, a adoptat un discurs conciliant.
„Vreau să vă spun următorul lucru: suntem aici pentru a media şi a ajuta în procesul de pace şi suntem pregătiţi să facem tot ce este necesar pentru a ajunge la acest obiectiv. Preşedintele Trump crede cu tărie şi fervoare că aceste crime trebuie să înceteze, că masacrul trebuie să înceteze”, a declarat Witkoff.
Alături de el, Jared Kushner a confirmat că discuțiile cu partea ucraineană sunt avansate.
„Cred că au rezolvat cu adevărat majoritatea, dacă nu chiar toate problemele care erau în suspensie în acest sens”, a spus Kushner. „Aş spune că astăzi a fost o zi foarte, foarte importantă”.
Totuși, Kushner a avertizat că progresul diplomatic nu echivalează cu pacea imediată.
„Dacă Ucraina va încheia un acord final, trebuie să ştie că, după încheierea acordului, va fi în siguranţă, va avea o forţă de descurajare puternică şi vor exista măsuri de protecţie reale pentru a se asigura că acest lucru nu se va mai repeta”, a declarat acesta.
Zelenski: pregătire pentru pace, nu iluzia păcii
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat declarația de la Paris drept un instrument practic, nu un simplu gest simbolic.
„Aceasta ilustrează dorinţa Coaliţiei şi a ţărilor europene de a lucra pentru pace”, a spus Zelenski.
El a explicat că Ucraina și partenerii săi vor să fie pregătiți din timp.
„Vrem să fim pregătiţi, astfel încât, atunci când diplomaţia va ajunge la pace, să putem mobiliza forţele coaliţiei să acţioneze”, a declarat liderul ucrainean.
Zelenski a adăugat că Kievul cunoaște deja nivelul de implicare al fiecărui stat și a confirmat progrese în discuțiile cu delegația americană privind monitorizarea păcii. În același timp, a recunoscut că dosare sensibile rămân nerezolvate.
„Ceea ce trebuie să rezolvăm cu adevărat este problema teritoriului”, a precizat el. „Avem o serie de idei care ar putea fi utile”.
Un consens politic, dar nu o soluție unică
Declarația de la Paris arată că Occidentul încearcă să evite un vid de securitate în Ucraina după un posibil armistițiu. În același timp, diferențele de poziție dintre aliați sugerează că viitoarea arhitectură de securitate va fi rezultatul unor compromisuri complexe, nu al unei decizii uniforme.
Documentul semnat nu garantează pacea, dar fixează un principiu comun: Ucraina nu trebuie lăsată singură după încetarea focului, iar securitatea sa va rămâne un subiect central al negocierilor europene și transatlantice.
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe Good Headlines!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.