Externe: Contextul global al știrii devine clar prin detaliile oferite mai jos.
Pe scurt: Știrea externă detaliază contextul global și consecințele relevante.
„Avem dezacorduri fundamentale”, a declarat ministrul danez de externe Lars Lokke Rasmussen după întâlnirea cu vicepreședintele J.D. Vance și secretarul de stat Marco Rubio.
SUA și Groenlanda trebuie să revină la „relația normală pe care o aveam înainte”, a subliniat ministrul de externe al teritoriului autonom al Danemarcei, Vivian Motzfeldt.
Rasmussen și Motzfeldt au anunțat apoi înființarea unui grup de lucru „la nivel înalt” între Danemarca și SUA în scopul găsirii unei „căi comune de urmat” pe subiectul Groenlandei.
Doriți mai multe informații pe tema Externe, International și Give me perspective?
Între timp, o delegație de congresmeni americani, atât democrați, cât și republicani, s-a dus la Copenhaga pentru a reasigura Danemarca de sprijinul Congresului SUA pe tema Groenlandei, în pofida amenințărilor lui Trump.
În timp ce presiunile lui Trump nu slăbesc, deși președintele american a evocat o „relație foarte bună cu Danemarca” după primirea delegației danezo-groenlandeze, ce scenarii sunt posibile de-acum încolo? Ziarul austriac Heute prevede patru situații.
Scenariul 1 – o intervenție militară americană
Donald Trump aduce în mod repetat în discuție această opțiune. Nu există nicio îndoială cu privire la capacitatea armatei americane de a cuceri rapid insula. SUA are deja o prezență militară, deși cu doar câțiva soldați, la baza aeriană Pituffik, pe coasta de nord-vest a Groenlandei.
Potrivit ministrului danez de externe, 200 de soldați americani sunt staționați acolo. Acest lucru ar fi probabil insuficient pentru o operațiune rapidă – un atac ar trebui, prin urmare, efectuat în principal cu trupe din exterior. Flota a II-a a Marinei SUA, responsabilă de Atlanticul de Nord-Est, ar putea juca un rol-cheie. Pentagonul pregătește deja planuri în acest sens, în urma unui ordin emis de Trump după capturarea fostului lider venezuelean Nicolas Maduro.
Totuși, un atac asupra Groenlandei ar însemna totodată un atac asupra unui aliat din NATO, ceea ce ar putea duce la declanșarea mecanismului de apărare reciprocă. Activarea articolului 5 din NATO de către Danemarca, responsabilă de apărarea acestei insule autonome, ar putea atrage alți aliați într-un răspuns militar împotriva SUA. Însă un astfel de răspuns nu este obligatoriu.
În plus, ar putea forța o situație în care un amiral american să conducă o operațiune NATO împotriva SUA, deoarece responsabilitatea pentru apărarea țărilor nordice Finlanda, Suedia și Danemarca revine în prezent SUA. O astfel de acțiune, așa cum a subliniat prim-ministrul danez Mette Frederiksen, ar fi sfârșitul NATO.
Scenariul unei intervenții militare ridică numeroase întrebări politice pentru Trump. Va lua o decizie în acest sens fără să țină cont de Partidul Republican, unde mulți senatori se opun planurilor președintelui american legate de Groenlanda și nici nu își imaginează dispariția NATO? Ar risca el ca SUA să-și piardă bazele din Europa? Sau poate că Trump vede o intervenție militară în Groenlanda ca pe o oportunitate de a desființa NATO? Cât de mult evaluează el riscul unei confruntări militare cu alte state membre NATO? Aceste întrebări vor fi probabil decise în primul rând la Casa Albă – și nu în grupul de lucru comun cu Danemarca.
Scenariul 2 – cumpărarea insulei
Donald Trump a vorbit uneori despre posibilitatea cumpărării insulei. El nu este primul președinte american care s-a gândit la un asemenea scenariu. După cel de-Al Doilea Război Mondial, de exemplu, Guvernul SUA a oferit Danemarcei aur în valoare de 100 de milioane de dolari. Propunerea a fost respinsă.
Trump a reluat ideea în timpul primului său mandat la Casa Albă, dar nu atât de vehement ca acum. Revenit la Casa Albă, acum un an, a vorbit din nou despre ideea achiziționării insulei, dar a pus accent pe opțiunea militară.
Într-o încercare de a reduce temerile unui conflict militar între state membre NATO, secretarul de stat Marco Rubio a pus accent pe opțiunea cumpărării. Potrivit șefului diplomației americane, amenințările făcute recent de Trump nu vizează o invazie, ci mai degrabă o achiziție.
The New York Times a aflat de la oficiali american că Donald Trump a cerut un plan actualizat de cumpărare a insulei. Reuters a descoperit că se discută despre sume cuprinse între 10.000 și 100.000 de dolari per locuitor pentru a-i convinge să se alăture SUA. Groenlanda are o populație de 56.831 de locuitori, ceea ce ar însemna o „investiție” între aproape 570 de milioane – 5,7 miliarde de dolari. NBC News ridică suma până la 700 de miliarde de dolari. Copenhaga și Nuuk au respins rapid propunerile.
Ultimul ministru danez pentru Groenlanda, Tom Høyem, a explicat într-un interviu acordat pentru NDR Info: „Oricine crede că groenlandezii pot fi cumpărați nu cunoaște sufletul groenlandez”. Legăturile între Groenlanda și Danemarca sunt strânse de secole, inclusiv la nivel de familii. Acest lucru le modelează identitatea culturală – ofertele de a fi cumpărați îi ofensează și le provoacă dispreț.
Scenariul 3 – referendum privind aderarea la SUA
Groenlanda este un teritoriu constitutiv autonom al Regatului Danemarcei, dar are dreptul de a-și declara independența printr-un referendum. Acesta ar putea fi un pas către aderarea voluntară a insulei la SUA. Senatorul republican american John Kennedy a speculat despre posibilitatea unui astfel de pas.
Administrația Trump pare să încerce să creeze o ruptură între Groenlanda și Danemarca și să alimenteze sentimentele anti-daneze. La sfârșitul lunii august, postul de televiziune DR a relatat că Guvernul danez a presupus că cetățeni americani au fost implicați în operațiuni de influențare sub acoperire în Groenlanda. În plus, Trump a numit un emisar special pentru Groenlanda, care a anunțat între timp că dorește să discute direct cu groenlandezii despre aderarea la SUA.
Cu toate acestea, chiar dacă mulți groenlandezi cochetează cu ideea declarării independenței față de Danemarca, sondajele efectuate în primăvara anului trecut arată că aproximativ 85% dintre groenlandezi sunt împotriva aderării la SUA. În urma alegerilor parlamentare de anul trecut, s-a format o coaliție largă care respinge ideea anexării de către SUA.
În schimb, amenințările lui Trump au apropiat Groenlanda de Danemarca. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat: „Ne confruntăm cu o criză geopolitică. Dacă trebuie să alegem chiar acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca, NATO și UE”. Prin urmare, un referendum este probabil o perspectivă neatractivă pentru administrația Trump.
Scenariul 4 – consolidarea militară a Groenlandei și a Arcticii
Din 1951, un acord permite forțelor americane să utilizeze Groenlanda în scop militar dacă își asumă responsabilitatea pentru apărarea acesteia. De atunci, SUA au construit numeroase baze pe insulă, dar aproape toate acestea au fost închise.
Tratatul permite însă SUA să își mărească prezența militară practic oricând. Dar acest lucru nu pare a fi suficient pentru Trump, care își justifică în mod constant ambițiile cu amenințările reprezentate de China și Rusia.
Pentru a aborda aceste preocupări de securitate, mai multe state NATO au pledat recent pentru o prezență NATO mai puternică în regiune. O misiune comună de recunoaștere, care implică mai multe state membre NATO, este prevăzută să înceapă la sfârșitul acestei săptămâni. Obiectivul misiunii este „de a explora cadrul pentru potențiale contribuții militare în vederea sprijinirii Danemarcei în asigurarea securității în regiune”, a anunțat Ministerul Apărării de la Copenhaga.
Deocamdată, misiunea este considerată în primul rând simbolică – o ofertă către SUA, dar și o expresie a solidarității în cadrul NATO.
Danemarca intenționează, de asemenea, să își extindă prezența militară pe insulă, inclusiv în cooperare cu partenerii din NATO. În prezent, o unitate a Comandamentului Arctic al Forțelor Armate Daneze este staționată acolo, cu un efectiv de 60 de soldați. În plus, stația de patrulare Daneborg este situată în nord-estul insulei, găzduind, printre altele, o unitate de sănii trase de câini.
Per total, de la lansarea invaziei ruse la scară largă din Ucraina, NATO a redescoperit importanța strategică a regiunii arctice și depune eforturi sporite pentru a se ridica la înălțimea acestei provocări.
Americanii nu își doresc anexarea Groenlandei
Conform unui sondaj efecutat de Reuters/Ipsos, americanii nu sunt entuziasmați de ideea lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei. Sondajul indică faptul că doar 17% dintre americani ar susține includerea insulei în SUA. Ideea este respinsă inclusiv de 60% din votanții Partidului Republican.
În ceea ce privește opțiunea militară, 96% dintre americani se împotrivesc categoric. Doar 8% dintre votanții republicani sunt de acord cu anexarea Groenlandei pe cale militară.
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe Good Headlines!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.