Descoperire culturală - Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului

Sfântul loan este prăznuit în calendarul ortodox pe 7 ianuarie.

Cine este Ioan Botezătorul?

”Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul și cel mai de seamă dintre prorocii Vechiului Testament. El face legătura cu Noul Testament. Biserica îl numește <înger în trup> și Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos.

Proorocii Vechiului Testament au prevestit despre Ioan Botezătorul.

Prorocul Maleahi îl anunță ca pe un binevestitor al lui Dumnezeu: <Iată, Eu trimit pe îngerul Meu și va găti calea înaintea feței Mele> (Maleahi 3,1), iar Proorocul Isaia spune că Ioan este <Glasul celui ce strigă în pustie: Gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările lui> (Marcu 1,2)”, explică pr. dr. Marius Zamfira, de la Biserica Sfântul Vasile-Victoria, pentru Cotidianul.

Vreți să citiți și alte articole despre Cultura, Arta, Aghiazma, fecioara maria și elisabeta?

Va fi mare înaintea Domnului

”Nașterea lui Ioan s-a petrecut în chip minunat, din vestire dumnezeiască trimisă prin înger, ca rod al rugăciunilor părinților săi, Zaharia, preot al templului din Ierusalim și Elisabeta, verișoară cu Sfânta Fecioară Maria. Amândoi duceau o viață curată, neprihănită și plină de evlavie: <Fiind drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile și rânduielile Domnului> (Luca 1,6).

Încă de la vestirea nașterii, îngerul Gavriil spunea că cel ce se va naște ,,va fi mare înaintea Domnului’’ (Luca I, 15) și se va numi Ioan, ceea ce în evreiește Iohanan înseamnă <Dumnezeu s-a îndurat>.

Sfântul Ioan Botezătorul, chemat de glasul Domnului, la vârsta de 30 de ani, se înfățișează întregului popor al lui Israel drept prorocul și Înaintemărgătorul lui Iisus Hristos. El iese la propovăduire, căutând să pregătească calea sfințeniei și a dreptății pe care avea să vină Mesia”, spune pr. Zamfira.

Botezul pocăinței

”Sfântul Ioan Botezătorul începe propovăduirea cu îndemnul: <Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor> (Matei 3,2). El predică pocăința și cheamă la botezul pocăinței, spre iertarea păcatelor.

Viața lui plină de evlavie și smerenie, de o aleasă curăție și sfințenie, dar mai cu seamă predica lui spre pocăință , a atras spre el <Ierusalimul și toată Iudeea și toată împrejurimea Iordanului și erau botezați de el în râul Iordanului, mărturisindu-și păcatele>(Matei 3, 5-6).

El cerea pocăință celor care se duceau la el, adică o transformare lăuntrică, ea trebuia să fie însoțită de un nou mod de viață.

Cu toate că Sfântul Ioan predica un botez al pocăinței ca schimbare morală a oamenilor în societate, evidențiază că după el va veni Iisus Hristos, numit de El <Mielul lui Dumnezeu Cel Ce ridică păcatul lumii> (Ioan 1,29), Cel ce va boteza pe oameni cu Duh Sfânt și cu foc (Matei 3,11).

Prin aceste cuvinte, Ioan pregătea mulțimea pentru venirea lui Iisus Hristos, arătând și superioritatea Celui ce va veni după el”, spune părintele.

Răscumpărător al lumii

”Sfântul Vasile cel Mare arată că botezul pocăinței săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul este începutul botezului, iar botezul creștin săvârșit în numele Preasfintei Treimi este desăvârșirea botezului. (Sf. Vasile cel Mare, Omilia a XIII: Îndemnătoare la Sfântul Botez)

Sfântul Ioan Botezătorul se învrednicește să-L boteze în râul Iordan pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Domnul nostru Iisus Hristos spune despre Ioan Botezătorul că: <Între cei născuți din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan> (Lc.7,28).

În fața sfințeniei lui Hristos, Sfântul Ioan Botezătorul se smerește și mărturisește adevărul: că Mesia este cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel care se va jertfi de bunăvoie pentru mântuirea oamenilor. Cu alte cuvinte, Ioan recunoaște dumnezeirea lui Iisus, prin aceasta arată puterea pe care o are Hristos în a restaura firea omenească, dar și rolul Său de Răscumpărător al lumii.

Nu întâmplător, Evanghelia nu vorbește despre păcate, ci de păcat, ca păcat al neascultării primilor oameni față de Dumnezeu. Deci accentul cade pe sfințirea firii umane”, arată părintele.

Mielul Lui Dumnezeu…

”Chiar dacă nu a scris nimic, a prevestit Jertfa Domnului prin cuvintele: <Iată Mielul Lui Dumnezeu, Cel Ce ridică pacatul lumii>.

Menționez că evreii, de Paște mâncau miel, sărbătorind eliberarea de sub robia egiptenilor.

Deci mielul era animalul de jertfă pentru ispășirea păcatelor și fiecare aducea jertfă un miel al său, prin care să-și răscumpere păcatul.

Sfântul Ioan Botezătorul, mărturisindu-L Miel, arată misiunea fundamentală a lui Hristos, aceea de Răscumpărător.

Ca urmare, spune Sfântul Ioan Evanghelistul: <Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul său Cel Unul Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică> (Ioan III,16)”, spune pr. Zamfira.

Avea nevoie să fie curățit de păcate Iisus?

”Aflăm din paginile Sfintei Scripturi că botezul s-a petrecut pe când <Iisus era ca de treizeci de ani> (Luca 3,23).

Așa cum arată Sfântul Dimitrie al Rostuvului, la iudei era cu neputință oricui ca mai înainte de 30 de ani să țină rânduiala de dascăl sau preot.

De aceea și Domnul nostru Iisus Hrisos își începe propovăduirea la 30 de ani.

Sfântul Ioan Botezătorul era cunoscut ca proroc al pocăinței, el chema oamenii la pocăință pentru iertarea păcatelor și-i boteza în Iordan. Bunul Dumnezeu a rânduit ca prin Sfântul Ioan Botezătorul să se săvârșească în poporul iudeu botezul pocăinței și pregătirea venirii Domnului nostru Iisus Hristos.

Deși fără de păcat, Domnul nostru Iisus Hristos, vine la râul Iordan ca să fie botezat de Sfântul Ioan”, explică pr. Zamfira.

Sfântul Ioan se smerește

”Sfântul Ioan se smerește și refuză să-L boteze, spunându-I: <Eu am trebuință să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?> (Matei III,14). Însă Mântuitorul îl înduplecă prin cuvintele: <Lasă acum, că așa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat> (Matei 3,15). Adică să primească hotărârea lui Dumnezeu de a mântui lumea prin Fiul.

Așa cum arată Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: <Deși era fără de păcat, Iisus din smerenie, Se botează cu botezul pocăinței spre iertarea păcatelor, dar și pentru a împlini planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii, și anume ca Sfântul Ioan Botezătorul să folosească botezul mulțimilor în Iordan ca prilej de a-L prezenta poporului pe Iisus din Nazaret și a mărturisi că Acesta este Fiul lui Dumnezeu și că El va boteza pe oameni nu doar cu apă, ci și cu Duh Sfânt>”, explică pr. Marius Zamfira.

Hristos își dezvăluie dumnezeirea…

”Domnul nostru Iisus Hristos a acceptat botezul în apa Iordanului și pentru a-și dezvălui dumnezeirea Sa.

Spune Sfântul Ioan Evanghelistul: <În lume era și lumea prin El S-a făcut. Dar lumea nu L-a cunoscut> (Ioan 1,10). Astfel trebuia să se prezinte lumii, ca lumea sa-L urmeze pe calea Adevărului.

Aflăm din Sfânta Scriptură că după ce Iisus a ieșit din apa Iordanului are loc minunea arătării Sfintei Treimi. Cerurile s-au deschis și Ioan <a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se ca un porumbel și venind peste El. Și iată glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit> (Matei 3,16-17).

De asemenea, prin atingerea lui Hristos de firea apelor Iordanului, El le-a sfințit.

De aceea Biserica Ortodoxă a rânduit ca în această zi să se săvărșească și așa numita <Aghiazmă Mare>, slujbă care se face numai cu prilejul acestui praznic împărătesc”, spune părintele.

Botezul creștin, botezul lui Ioan

”De menționat că Botezul creștin se săvârșește în numele Sfintei Treimi și este diferit de botezul lui Ioan, care era botez spre pocăință ca stare pregătitoare pentru iertarea păcatelor. Prin Taina Sfântului Botez pe lângă iertarea păcatelor se dăruiește înfierea și învierea ca început al vieții eterne cerești încă din viața noastră trăită pe pământ (Ioan 1,12; 11,25)”, arată pr. Zamfira.

Aghiazma Mare

”Apa sfințită la Bobotează este numită <Aghiazmă Mare> și se săvârșește numai cu prilejulul Sărbătorii <Botezul Domnului>.

Ea are putere binefăcătoare pentru mulți credincioși și pentru casele lor. Această apă se sfințește cu puterea, lucrarea și pogorârea Duhului Sfânt și se preface în izvor de binecuvântare și viață duhovnicească.

Într-una din rugăciunile de la Slujba Aghiazmei Mari se arată binecuvântările pe care le primim.

Fie ca apa aceasta să fie <izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toți cei ce se vor stropi și vor gusta dintr-însa să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință>.

Foarte mulţi credincioşi merg la biserică în ziua Praznicului Bobotezei pentru a participa la Sfânta Liturghie şi pentru a lua Aghiasma Mare să o ducă şi la casele lor, pentru vindecarea sufletului de păcate, dar și pentru vindecarea bolilor trupești”, spune părintele.

Este rânduiala ca Aghiazma Mare să se consume din ziua Sărbătorii ”Botezului Domnului” până la odovania praznicului (14 ianuarie). De asemenea, se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic. Îndeosebi cei opriți de la împărtășire se pot mângâia luând agheasmă și apoi anafură. Când ne împărtășim, agheasma se ia după împărtășanie, iar când luăm numai anafură, agheasma se ia înainte de anafură.

Zile de pomenire

Biserica Ortodoxă i-a rânduit Sfântului Ioan Botezătorul mai multe zile de pomenire, cele mai însemnate fiind la 7 ianuarie – Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, 24 iunie – Nașterea Sfântului Ioan, 29 august – Tăierea Capului Sfântului Ioan.

Chipul său este pictat pe iconostasul tuturor bisericilor ortodoxe ca și în icoana Botezului Domnului.