
Romania: Contextul național detaliat clarifică evoluțiile recente de interes general.
Essențial: Implicațiile evenimentului pentru România explicată clar.
Înaltpreasfinția Sa a accentuat cu acest prilej că „momentul Botezului Domnului la râul Iordan concentrează în sine revelarea Sfintei Treimi, arătarea publică a Mântuitorului Hristos și începutul lucrării Sale. Un aspect fundamental subliniat de întreaga Tradiție patristică este faptul că Mântuitorul Hristos, fiind fără de păcat, nu avea nevoie de Botez, întrucât nu era supus nici păcatului strămoșesc, nici vreunei necurății personale. Prin urmare, participarea Sa la botezul lui Ioan nu este un act necesar Lui, ci un act liber, iconomic, cu valoare soteriologică. De aceea, Sfântul Grigorie Teologul insistă asupra paradoxului: Cel fără de păcat Se supune unui botez al pocăinței. El arată faptul că Fiul lui Dumnezeu nu Se botează pentru Sine, ci pentru om și pentru creație. Fiul lui Dumnezeu Se așază în rândul păcătoșilor, fără a fi părtaș păcatului, asumând condiția umană pentru a o vindeca din interior. Nepăcătuirea Sa este tocmai condiția posibilității sfințirii apelor: „El nu Se curățește, căci ce curățire Îi este trebuincioasă Celui curat?”, spune Sfântul Grigorie Teologul.
„Domnul Se coboară în ape nu pentru a Se curăți, ci pentru a curăți firea apelor și, prin ele, întreaga creație”, învață și Sfântul Grigorie Palama, iar în cântările liturgice ale Praznicului ne încredințăm de faptul că „Cel ce a acoperit cerul cu nori Se dezbracă în ape și Se botează Cel ce spală întinăciunea lumii”.
Așadar, Mântuitorul Hristos, fiind fără de păcat, nu avea nevoie de Botez. Participarea Sa la botezul lui Ioan este un act liber, iconomic, prin care El sfințește creația, descoperă Treimea și deschide calea Botezului creștin. Teofania devine astfel nu doar o sărbătoare a revelării, ci o proclamare a adevărului fundamental al credinței: Dumnezeu Se coboară fără să Se micșoreze, pentru ca omul să se înalțe prin har.
Doriți mai multe informații pe tema Romania, Religie, Actualitate și Impact?
Sfintele Evanghelii ne istorisesc că, „botezându-se Iisus, când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi iată glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit” (Matei III, 16-17; Marcu I, 10-11; Luca III, 21-22).
Sfântul Grigorie Palama interpretează acest moment ca o anticipare a accesului omului la harul necreat, posibil datorită unirii ipostatice realizate în Hristos. Cerurile se deschid nu pentru Hristos, Care nu a fost niciodată separat de Tatăl, ci pentru firea omenească asumată de El.
Pogorârea Duhului nu are rolul de a-L sfinți pe Hristos, ci de a-L descoperi lumii ca Uns (Mesia) și Fiu al Tatălui. Sfântul Vasile cel Mare subliniază constant că Duhul nu Se pogoară asupra Fiului ca asupra unui profet sau drept, ci „rămâne” peste El, arătând comuniunea veșnică dintre Persoanele Sfintei Treimi. Hristos nu primește Duhul, ci Îl arată.
Glasul Tatălui are un rol mărturisitor și revelator. El nu Îl adoptă pe Iisus ca Fiu, ci Îl proclamă ca Fiu prin natură. Așadar, această mărturie confirmă public ceea ce Hristos este din veci”, a mai spus, la finalul cuvântului, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe Good Headlines!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.