Medicina: Informațiile medicale recente capătă contur prin detaliile oferite aici.
Pe scurt: Ce înseamnă noile informații pentru sănătatea românilor.
Infarctul miocardic este, de regulă, privit ca o problemă localizată strict la nivelul inimii. Un studiu recent propune însă o perspectivă mai largă, în care evenimentul cardiac este strâns legat de activitatea creierului şi de răspunsul sistemului imunitar, sugerând că leziunile produse nu sunt rezultatul unui singur organ implicat.
Mult timp, infarctul a fost descris printr-o succesiune simplă de evenimente: arterele se obstruează, fluxul de sânge scade, oxigenul nu mai ajunge la ţesutul cardiac, iar o porţiune din inimă este afectată. Această abordare a condus la tratamente concentrate aproape exclusiv pe inimă, ca organ izolat.
Acum însă, un grup de cercetători de la Universitatea California - San Diego (UCSD) propune o schimbare de perspectivă, arătând că infarctul este un proces care implică mai multe sisteme ale organismului.
Explorați alte articole recente despre Medicina, Sanatate și Cardiologie.
Într-un studiu publicat, marţi, în revista Cell, cercetătorii descriu infarctul ca pe un eveniment în care inima, creierul, sistemul nervos şi sistemul imunitar funcţionează într-o reţea interconectată.
Cercetătorii au analizat modul în care informaţia despre leziunea cardiacă este transmisă către creier şi cum această comunicare declanşează un răspuns imunitar.
Studiul arată că infarctul transmite semnale către creier prin intermediul neuronilor senzoriali, într-un mod comparabil cu felul în care ochii sau urechile trimit informaţii despre mediul înconjurător.
Potrivit autorilor, neuronii senzoriali din nervul vag detectează leziunea produsă la nivelul inimii şi trimit semnale către structuri cerebrale specializate. Creierul interpretează acest semnal ca pe o formă de traumatism şi activează sistemul imunitar.
Această activare imunitară este similară celei care apare în cazul unei infecţii, deşi, în infarct, nu există bacterii sau agenţi patogeni de combătut.
Cercetătorii sugerează că această reacţie exagerată a sistemului imunitar poate contribui la agravarea leziunilor produse după infarct.
Experimentele au fost realizate pe modele animale, unde blocarea semnalelor nervoase şi imunitare dintre inimă şi creier a dus la o reducere semnificativă a afectării ţesutului cardiac după un infarct.
Autorii spun că este vorba despre un circuit direct între inimă, creier şi sistemul nervos implicat în răspunsul imunitar, descris pentru prima dată într-o formă atât de completă.
Potrivit cercetătorilor, aceste legături au fost greu de observat până acum deoarece studiul creierului, al inimii şi al sistemului imunitar a fost făcut, de regulă, separat, în discipline diferite.
Pentru a evidenţia aceste legături, echipa a utilizat mai multe metode experimentale, inclusiv ecocardiografie, tehnici de colorare moleculară - microscopie cu iluminare plană, o tehnică care permite vizualizarea detaliată a structurilor biologice în volum -, şi imagistică cu ultrasunete.
Aceste tehnici au permis descrierea detaliată a circuitelor prin care inima, creierul şi sistemul imunitar comunică între ele.
Cercetătorii subliniază că aceste rezultate, chiar dacă nu schimbă imediat practica medicală, deschid perspective noi de cercetare.
În prezent, tratamentele pentru infarct se concentrează pe refacerea fluxului sanguin şi pe intervenţii directe asupra inimii, precum bypassul, angioplastia sau administrarea de medicamente anticoagulante.
Studiul sugerează că, în viitor, ar putea fi explorate şi strategii care vizează modul în care sistemul imunitar răspunde după un infarct.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.