Economie: Detaliile economice esențiale sunt sintetizate pentru o perspectivă completă.
Essențial: Principalele cifre și consecințe financiare explicate clar.
Sectorul energetic românesc, pilon strategic de securitate națională și subiect de interes major pentru investitorii de pe bursă, intră într-o eră a fluxurilor informaționale controlate politic. Într-o mișcare care sfidează legislația guvernanței corporative și principiile transparenței publice, ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), a transmis o directivă oficială prin care solicită filtrarea tuturor comunicărilor externe ale companiilor din subordine.
Printr-o scrisoare consultată de HotNews, ministrul impune un nou traseu pentru informațiile de interes public. În locul autonomiei manageriale prevăzute de lege, Ivan cere ca orice răspuns destinat cetățenilor, presei sau instituțiilor europene să treacă mai întâi prin biroul său pentru „validare”. Această decizie transformă Ministerul Energiei dintr-o autoritate tutelară într-un filtru de conținut, ridicând semne de întrebare asupra legalității procesului.
Mecanismul „validării prealabile”: Cum se blochează fluxul liber al informației
Solicitarea ministrului Bogdan Ivan, adresată directorilor generali și președinților consiliilor de administrație, este justificată oficial prin nevoia unei comunicări „corecte, coerente, strategice și integrate”. În realitate, textul documentului instituie un mecanism de control care anulează viteza de reacție a companiilor și subordonează faptele tehnice interesului de imagine politică.
Explorați alte articole recente despre Economie, Finante, Afaceri și Politica.
Directiva nu se limitează la simple recomandări. Ministrul invocă necesitatea ca mesajul transmis de entitățile din energie să fie „validat, în prealabil, prin Ministerul Energiei”. Această barieră administrativă intervine într-un domeniu unde promptitudinea informației poate influența prețul acțiunilor la bursă sau percepția partenerilor europeni asupra capacității României de a gestiona fonduri de miliarde de euro prin PNRR.
Coliziunea cu Legea 187/2023: Subminarea guvernanței corporative și a autonomiei de management
Intervenția Ministerului Energiei în corespondența curentă a companiilor din subordine nu este doar o problemă de birocrație, ci una de legalitate. Principiile guvernanței corporative, consolidate recent prin Legea 187/2023, trasează o linie de demarcație clară între statul ca acționar și managementul executiv.
Conform cadrului legal, autoritatea publică tutelară are interdicție explicită de a interveni în administrarea curentă a întreprinderii publice. „Orice decizii luate cu încălcarea acestei limitări sunt lovite de nulitate absolută”, stipulează actul normativ. Prin solicitarea de a aproba răspunsurile la solicitări de presă sau către instituții terțe, Bogdan Ivan pătrunde direct în zona operativă, ignorând faptul că un acționar, indiferent de mărimea sa, nu poate substitui managementul în activitățile de corespondență.
Mai mult, multe dintre aceste companii sunt listate la Bursa de Valori București. Orice mecanism care întârzie sau filtrează informația prin cabinete politice poate fi interpretat ca o tentativă de manipulare a pieței sau, cel puțin, ca o încălcare a obligațiilor de raportare echidistantă față de toți acționarii, nu doar față de cel majoritar.
Ariile de interes strategic: Ce vrea ministerul să rămână sub control strict
Lista domeniilor pentru care Bogdan Ivan cere „informare și coordonare” prealabilă acoperă practic tot ce este esențial în sectorul energetic actual. Nu este vorba despre detalii administrative minore, ci despre nucleul dur al economiei românești:
Investițiile majore și fondurile europene: Proiectele finanțate prin PNRR sau Fondul de Modernizare, unde orice întârziere sau greșeală de comunicare poate atrage penalități de la Bruxelles.
Securitatea energetică națională: Situațiile de urgență și starea sistemului național, unde informația trebuie să fie tehnică și imediată, nu periată de consilieri politici.
Relația cu mass-media: Orice poziție publică ce ar putea genera impact semnificativ, transformând purtătorii de cuvânt ai companiilor în simpli mesageri ai ministerului.
De la Jocurile de Noroc la Strategia Energetică: Rolul lui Mihai-Silviu Pocora
Pentru a asigura implementarea acestui nou flux de comunicare „strategică”, ministrul Bogdan Ivan l-a desemnat ca punct central de contact pe Mihai-Silviu Pocora, actualul secretar general al Ministerului Energiei. Traseul profesional al acestuia ridică însă întrebări legate de competența specifică necesară pentru coordonarea unui domeniu atât de tehnic precum energia.
Pocora a petrecut un deceniu (2014-2024) în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), ajungând până la funcția de vicepreședinte. Cariera sa a luat o turnură nouă în 2024, când a trecut la Ministerul Cercetării, condus la acea vreme tot de Bogdan Ivan. Odată cu numirea lui Ivan la Energie în vara anului 2025, Pocora a fost transferat pe funcția de secretar general, devenind acum supraveghetorul comunicării tuturor giganților energetici ai statului.
Numirea unui om de încredere politic, fără istoric în sectorul energetic, pentru a valida informațiile tehnice și geostrategice, sugerează că miza ministerului nu este claritatea tehnică, ci fidelitatea mesajului față de linia partidului.
Transparența sub asediu: Ignorarea Legii 544/2001 și tăcerea oficială
Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public este unul dintre pilonii democrației din România. Aceasta obligă instituțiile și companiile de stat să furnizeze informații fără a solicita „permisiunea” de la o autoritate superioară. Introducerea ministerului în acest circuit nu face decât să prelungească timpul de răspuns și să ofere oportunitatea de a „ajusta” cifrele sau faptele care ar putea pune ministerul într-o lumină nefavorabilă.
HotNews a încercat să obțină clarificări de la Bogdan Ivan și de la aparatul ministerial referitor la temeiul legal al acestei adrese. Întrebările au vizat compatibilitatea acestei proceduri cu independența managerială și riscul de blocare a informațiilor către instituțiile europene în momente critice. Până la acest moment, ministrul a ales să ignore solicitările, aplicând, ironic, aceeași tactică a lipsei de răspuns pe care scrisoarea sa pare să o formalizeze la nivel de sistem.
Riscurile unei comunicări centralizate într-un sector critic
Efectele acestei măsuri pot fi sistemice. Într-un scenariu de criză energetică, unde fiecare oră contează pentru stabilitatea rețelei sau pentru liniștirea piețelor, un circuit de „validare” la minister poate transforma un incident minor într-o criză de încredere majoră. În plus, obligativitatea de a trimite toată corespondența pe adresa dedicată comunicare.strategica@energie.gov.ro creează o bază de date centralizată a tuturor vulnerabilităților și discuțiilor confidențiale ale companiilor energetice, accesibilă unui grup restrâns de funcționari numiți politic.
Prin această mișcare, Ministerul Energiei nu doar că încalcă litera legii guvernanței corporative, dar subminează eforturile de modernizare și profesionalizare a companiilor de stat, readucând în prim-plan controlul de partid asupra resurselor informaționale ale țării.
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe Good Headlines!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.