Economie: Contextul financiar detaliat oferit aici clarifică datele și tendințele actuale.
Pe scurt: Datele economice recente și ce înseamnă ele pentru viitor.
Economiștii consultați de Libertatea susțin că acest lucru arată că România putea să se încadreze în deficitul agreat cu Comisia Europeană, fără să apeleze la creșteri de taxe.
Condiția era însă ca statul să se reformeze.
Cauza măririi taxelor
Însă faptul că PSD a pus frână la aproape toate măsurile de restructurare a statului a forțat Guvernul să majoreze taxele, apreciază experții consultați.
Căutați conținut similar? Vezi articole despre Economie, Finante, Afaceri, Bani si Afaceri și Give me perspective.
Reamintim, datele prezentate de Libertatea arată că majorările de taxe au adus suplimentar la buget 9,6 miliarde de lei.
Mai mult, Libertatea a arătat încă din vară că se putea reduce deficitul bugetar fără creșteri de taxe.
Acum este însă vital ca reformele să continue, altfel toți banii din majorările de taxe vor fi înghițite de stat în anii următori.
Frână în coaliție
„Se putea face reducerea deficitului (fără taxe – n.r.) dacă de la începutul anului făceau reforme și tăiau cheltuielile. În coaliție unul din partide nu susține desființarea primăriilor mici, susține doar reducerea cheltuielilor cu 10%. Și nici nu știm dacă aceasta se va aplica”, a declarat Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București.
„E ciudat să ceri reforme de la Guvern, trebuie de la Parlament. Cheia e în Parlament, fiind reforme importante. Dar vedem că nu se întâmplă nimic. Nu avem discuții pentru modificarea Constituției pentru reducerea numărului de parlamentari, așa cum au votat românii la refendum, și nici pentru a rezolva problemele semnalate de CCR (Curtea Constituțională – n.r.). Românii nu au votat un Parlament pro-reformă, mai degrabă invers, niște detractori. Chiar și în coaliție vedem fricțiuni. Și avem și un partid (PSD – n.r.) care are aceleași idei puține și proaste care ne-au adus la măriri de taxe: să creștem salariul minim, să creștem pensii și subvenții. Care în final au aceleași efecte”, arată acesta.
Fără reforme, creșterea taxelor e degeaba
Acesta avertizează că România trebuie să reducă în continuare deficitul, până sub 3%, cât e limita prevăzută de tratatele europene.
„Reducerea deficitului e un semn bun, dar nu putem merge mai departe pe majorări de taxe, trebuie alte măsuri. Trebuie reformele promise. Sunt optimist în sensul că se poate, dar nu sunt optimist pentru că ce vedem e că avem venituri conjuncturale din fonduri europene”, arată Păun.
Reforma administrației, vitală
„Dacă se aplicau reformele, nu trebuia să reducem taxele. Noi avem 3.000 de UAT-uri (unități administrativ-teritoriale), la o populație și o suprafață cu 40% sub Polonia, care are 2.000. Dar asta ar însemna 2-300.000 de concedieri, majoritatea de la PSD și PNL”
Cristian Păun, profesor de economie
Acesta acuză că în țara noastră domină „politica tătucului”, iar din această cauză nu este optimist pentru viitor.
„Temerea mea e că acest rezultat semi-pozitiv să nu declanșeze o euforie și să nu facem nimic. În 2027 dispar fondurile europene din PNRR și trebuie să creștem cotizațiile pentru Armată. Dar trebuie să și reducem deficitul mai departe până la 3%”, punctează el.
Bugetul a fost mincinos din start
Avocatul și finanțistul Gabriel Biriș spune că deficitul la care statul își propusese inițial să ajungă în 2025 era oricum 7%.
Acesta mai spune că bugetul pe 2025 a fost construit deliberat pe venituri supraestimate și cheltuieli subestimate, reluând o formulare a Consiliului Fiscal.
„S-a mințit din start. E o veste bună că ne-am întors la responsabilitate. Dar asta nu trebuie să rămână așa în niciun caz: trebuie să continuăm reformele. Avem prea multe UAT-uri! Ați văzut scandalul microbuzelor”, avertizează Biriș.
În scandalul microbuzelor presa a descoperit că o serie de comune și orașe au cumpărat microbuze școlare chiar și la prețuri triple, iar Ministrul Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru a sesizat Parchetul European.
Biriș susține că e nevoie de achiziții centralizate, pentru a nu mai fi irosiții banii pe achiziții scumpe.
„Dacă ai 3.000 de UAT-uri care cumpără hârtie igienică, atunci să ia statul pentru toți și nu mai apar astfel de diferențe”
Gabriel Biriș, avocat și expert fiscal
Toate pensiile speciale trebuie reformate, nu doar la magistrați!
Acesta spune că toate pensiile speciale trebuie reformate pe baze contributive, nu doar la magistrați.
„Magistrații sunt doar 7-8% din totalul pensiilor speciale. Cei mai mulți sunt în Poliție, Armată și Servicii. În continuare ai polițiști care ies la pensie la 41 de ani”, arată acesta.
Reforma pensiilor magistraților este blocată la Curtea Constituțională, cea administrativă este încă în coaliție, în vreme ce la companii de stat nici măcar nu s-a început.
Guvernul, lipsit de transparență
Expertul mai găsește o vină Executivului: nu discută în mod real măsurile pe care vrea să le adopte.
„Tot Guvernul ăsta are o mare problemă: acționează ca pompierul, dar nu mai are timp de dezbătut nimic cu nimeni!”, acuză el.
Biriș subliniază la rândul său că măsurile luate anul trecut nu sunt de ajuns, iar guvernanții nu trebuie să se culce pe o ureche, căci deficitul bugetar trebuie în continuare redus către 2% din Produsul Intern Brut.
„Coaliție nefuncțională”
Analistul economic Adrian Negrescu acuză că politicienii nu sunt responsabili, iar România suferă de „blestemul coaliției nefuncționale”.
„Vă aduceți aminte că au stat aproape o lună în discuții la Cotroceni despre cum să rezolve problema deficitului și ce măsuri să ia? Ce a rezultat? Ceea ce anticipam – creșterea taxelor – soluția universal valabilă propusă de «eșalonul 2» din ministere atunci când e nevoie de bani la buget”, susține acesta.
„În loc să taie în carne vie în cheltuielile statului (să nu uităm deciziile sinucigașe luate înainte de alegeri – creșterea pensiilor în medie cu 40% și a salariilor cu 24% fără să existe acești bani), politicienii au ales ce era mai ușor – să crească din pix taxele”
Adrian Negrescu, analist economic
Finanțatorii s-au săturat de reforme pe hârtie
Iar soluția a fost acceptată inclusiv de finanțatorii străini, inclusiv de Comisia Europeană, pentru că de planuri de reformă până și ei s-au săturat, mai acuză expertul.
„În ultimii 4 ani ani, în afară de creșterile de taxe, nimic nu a mișcat în materie de reforme, de tăieri de cheltuieli în aparatul public, dimpotrivă. Acestea au crescut, pas cu pas, până la un nivel istoric, nesustenabil”, mai spune acesta.
„Și am mai descoperit un lucru în tot acest timp. Ca partidele n-au nicio idee de reforme, de măsuri proactive pentru zona de business. Din interes electoral, dar și financiar, au preferat să meargă pe varianta creșterii taxelor mai întâi pentru firme – înainte de alegeri, și apoi pentru oamenii simpli. În acest fel și-au conservat privilegiile, afacerile de partid, sferele de influență”
Adrian Negrescu, analist economic
Vine impozitul progresiv?
Acesta laudă reducerea deficitului la 7,7%, ceea ce creează premizele încadrării în limita de 6,4% asumată în 2026.
„Problema se pune ce vom face din 2027 încolo când va trebui să reducem deficitul bugetar și mai mult. Vor fi capabili politicienii să taie și de la ei, să reformeze statul român, să reducă cheltuielile bugetare? Aici e cheia evoluției României în orizontul următorilor 5 ani”, apreciază acesta.
„Dacă nu vor reforma statul, fiți siguri că vor urma noi runde de creșteri de taxe. Deja sunt unii politicieni care ne vorbesc de un impozit progresiv pe venituri. Altfel spus, vor să ne bage mâna și mai adânc în buzunare”, avertizează Negrescu.
În acest moment, impozitul pe venit este de 10%. În cazul trecerii la impozitarea progresivă se vor introduce cote mai mari pentru veniturile medii sau mari, ceea ce înseamnă efectiv o nouă creștere a impozitării.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.