Cultura: Tendința sau tradiția culturală este sintetizată pentru o perspectivă completă.
Rezumat: Analiza unei descoperiri sau premiere culturale.
Într-un demers recent, publicat în revista „Literatura și Arta”, academicianul Mihai Cimpoi invocă mai multe argumente în susținerea inițiativei sale în privința lui Mihai Eminescu. Cotidianul a discutat subiectul cu publicistul Florian Bichir, doctor în Istorie, Științe Politice și Teologie.
Suntem pregătiți pentru „Sfântul Eminescu”?
”Prin statutul, unanim recunoscut, de poet național al tuturor românilor, Eminescu este deja un sfânt, însă nu unul al Bisericii, ci unul al limbii române”, spune prof. dr. Florian Bichir pentru Cotidianul.
”Este absolut obligatoriu ca viața celui propus spre canonizare să fi avut o viață impecabilă. Dacă mă întrebați pe mine, dosarul, chiar și numai din acest punct de vedere, nu poate să intre în discuție pentru o analiză a comisiei.
Interesați de subiectele Cultura, Arta, manual, Avademie și Bichir? Citiți mai mult aici.
Există o Comisie specială, după cum poate știți, care se ocupă. Sfântul Sinod verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de fond, apoi demarează procedura oficială.
În același timp, alături de o viață fără pată, mai trebuie să fi făcut și minuni. Nu știu ca Eminescu să fi făcut vreo minune”, explică prof. dr. Florian Bichir.
În cât timp poate fi canonizat un sfânt?
”Nu există termene pentru canonizare. Comisia nu evaluează pe criterii de felul acesta. Evaluarea durează, prin urmare, atât cât este necesar.
Pentru că nu putem să introducem și să scoatem sfinți din calendar după cum ne taie capul. Dumnezeu lucrează cu veșnicia!”.
Care sunt criteriile în cazul unei canonizări?
”Prima caracteristică, spuneam, este chiar viața omului, apoi credința neabătută, mărturisirea creștin ortodoxă, recunoașterea populară a sfințeniei sale… viața sfântă este esențială”.
Sf. Ciprian nu a avut o viață sfântă…
”Avem exemple de sfinți care nici măcar nu s-au născut ortodocși. Sf. Ciprian a fost vrăjitor, da!, moaștele sale se află spre închinare în Biserica Zlătari, de pe Calea Victoriei, fiind unul dintre ocrotitorii lăcașului de cult. Mâna dreaptă a sfântului se află în biserica bucureșteană încă din anul 1790.
Dar știți la ce model de viață virtuoasă ajunseseră Sf. Maria Egipteanca, la sfârșitul vieții, sau Maria Magdalena…?
Mai sunt și alți sfinți… Un model de trăire morală și religioasă desăvârșite”.
”Biserica nu e Academie să dea premii”
”A fost pusă în discuție reputația sa literară, dar Biserica nu e Academie să dea premii. Biserica nu e nici Muzeul Literaturii Române, nici de Istorie să ne întrebăm cine au fost cei mai mari.
Credința tezaurizează valoarea oamenilor. Aici nu este despre cine a fost mai mare, ci despre cât s-a smerit.
Mulți „necunoscuți” nu au făcut mai ”nimic” pentru marele public.
Ei s-au retras în pustie și „doar” s-au rugat. Au avut o viață frumoasă, plăcută lui Dumnezeu. Acești necunoscuți au ajuns sfinți, mulți dintre ei…
Și Vasile Alecsandri era considerat ”regele poeziei românești”… noi ar trebui să îl trecem în Panteon? Sigur că nu! Nu trebuie să cădem în exagerări”.
,,Maica spirituală a poporului român”
Eminescu a definit Biserica Ortodoxă drept ,,Maica spirituală a poporului român”, este adevărat, iar Biserica Ortodoxă Română onorează și prețuiește memoria lui.
În fiecare an, după cum știți, pe 15 ianuarie, de ziua sa de naștere, care este și Ziua Culturii, Biserica oficiază parastase de pomenire…
Atât la Patriarhie, cât și la Cimitirul Bellu, unde este înmormântat. Același lucru se întâmplă în parohiile din țară sau diaspora.
Să nu uităm apoi evenimentele culturale, fie că vorbim de conferințe, simpozioane sau recitaluri de poezie.
„Basarabenii îl iubesc mult”
”Desigur, basarabenii, cum este și academicianul Mihai Cimpoi, pe care îl apreciez, îl iubesc mult de tot pe Mihai Eminescu. Este de înțeles…
Pentru basarabeni, Eminescu este considerat sfânt, pentru că a ”ținut” acolo limba, fiind un izvor național.
Un simbol al rezistenței culturale, un păstrător al limbii, importanța sa fiind, prin urmare, una covârșitoare”, conchide prof. dr. Florian Bichir.
Membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei și al Academiei Europene de Științe și Arte, acad.
Mihai Cimpoi a publicat joi, 5 februarie, în revista „Literatura și Arta”, „Pledoarie pentru canonizarea lui Eminescu”.
Iată câteva dintre argumentele invocate pentru canonizare
- prin reprezentarea simbolică a imaginii României pe întregul mapamond, alături de cea a lui Ștefan cel Mare și Sfânt
- prin martiriul unic în istorie
- prin recunoașterea rolului fundamental al Bisericii, denumită drept ,,maică spirituală a poporului român”
- prin elogiul valoric suprem, adus preoților-cărturari, poeți și tipografi, precum Mitropolitul Dosoftei, Mitropolitul Varlaam
- prin faptul că ne încadrează cu personalitatea și opera sa în dialogul valoric european și universal
- prin susținerea valorilor morale și spirituale – imperativ și al timpurilor noastre încercate dramatic
- prin statutul, unanim recunoscut, de poet național al tuturor românilor
- prin promovarea Ideii europene și, în mod anticipat, instituționalizării Uniunii Europene.
Florian Bichir este doctor în Istorie, Științe Politice și Teologie, autor al Trilogiei BOCA, ”Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securităţii”.
Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securității”, Editura Agnos, reprezintă circa 1.800 de documente publicate și comentate cu note de subsol conform regulilor academice.
Au fost singurele volume reținute, în mod oficial, de Comisia de Canonizare a Patriarhiei Române pentru întocmirea actului de trecere în rândul sfinților a celui care a fost numit cu evlavie Sfântul Ardealului.
Trilogia BOCA
- Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securităţii vol I, Editura Agnos în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), 2013 (ISBN: 978-973-1941-11-0)
- Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securităţii vol II, Editura Agnos în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), 2014 (ISBN: 978-973-1941-18-9)
- Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securităţii vol III, Editura Agnos în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), 2016 (ISBN: 978-973-1941-10-3)
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
Cautati un cadou? Va sugeram sa alegeti un colier placat cu aur de pe Golden Amulets!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.