Breaking internațional - China construiește submarine nucleare într-un ritm fără precedent. SUA sunt depășite, avertizează experții

China a lansat 10 submarine nucleare în doar 4 ani

Între 2021 și 2025, China a lansat 10 submarine nucleare, comparativ cu 7 ale SUA, iar tonajul total a fost de 79.000 de tone față de 55.500 de tone ale americanilor, conform analizei IISS, bazată pe imagini din satelit ale șantierelor navale chineze. Spre deosebire de SUA, Beijingul nu dezvăluie numărul exact al navelor din flotă.

În perioada 2016-2020, SUA au lansat 7 submarine, în timp ce China doar 3, ceea ce face ca această schimbare să fie remarcabilă. Cu toate acestea, SUA continuă să dețină un avantaj semnificativ în ceea ce privește flota operațională, având 65 de submarine active, dintre care 14 sunt echipate cu rachete balistice, față de cele 12 submarine nucleare active ale Chinei.

Marina chineză menține o flotă mare de submarine convenționale

China și-a extins semnificativ șantierul naval Huludao al companiei Bohai Shipbuilding Heavy Industry Co. pentru a sprijini producția crescută de submarine nucleare, potrivit raportului intitulat „Boomtime at Bohai”. În plus, marina chineză menține o flotă mare de submarine convenționale, cu 46 de nave, în timp ce SUA nu dețin astfel de echipamente.

Interesați de subiectele Externe, International și Give me perspective? Citiți mai mult aici.

Raportul IISS subliniază lansarea recentă a două submarine cu rachete balistice de tip 094 (SSBN) la șantierul Huludao, care completează triada nucleară a Chinei formată din rachete intercontinentale lansate de pe uscat, bombardiere și submarine nucleare.

Submarinul nuclear Type 094 (clasa Jin), capabil să lovească SUA

Cu ocazia celei de-a 76-a aniversări a Marinei chineze, Beijingul a scos la lumină detalii oficiale despre submarinul nuclear Type 094 (clasa Jin), o piesă centrală a strategiei sale de descurajare. Cu dimensiuni impunătoare de 135 de metri lungime și o deplasare în imersiune de 11.000 de tone, această platformă capabilă să lovească ținte la peste 10.000 km distanță confirmă ambițiile globale ale Chinei, în contextul în care imagini recente din satelit semnalează o activitate intensă și prezența unor noi modele de submarine în Marea Galbenă.

Marina SUA se confruntă cu întârzieri în producția de submarine

Raportul IISS atrage atenția asupra faptului că „numărul tot mai mare de submarine chineze reprezintă o provocare crescândă pentru SUA și alte țări occidentale”. Între timp, Marina SUA se confruntă cu întârzieri în producția de submarine, livrând doar 1,1-1,2 submarine pe an din 2022, departe de obiectivul de două nave pe an. Proiectul submarinelor Columbia-class este și el întârziat, primul model fiind așteptat abia în 2028, conform declarațiilor unui amiral american citate de Breaking Defense.

China și-a prezentat arsenalul nuclear. Foto Profimedia

Submarinele chineze suferă mult la capitolul calitate

Totuși, raportul IISS oferă și o perspectivă pozitivă pentru Washington: „Proiectele chinezești rămân aproape sigur în urma celor americane și europene din punct de vedere al calității.” Submarinele SUA sunt mai silențioase, oferindu-le un avantaj de stealth important.

Flota chineză, cea mai mare din lume

China deține deja cea mai mare flotă mondială de distrugătoare, fregate și nave de suprafață. Experții subliniază că, de multe ori, forța numerică este decisivă în conflictele navale. În acest context, secretarul marinei americane, John Phelan, a declarat în vara lui 2025, în cadrul unei audieri în Congresul SUA, că situația construcției navale americane este „într-o stare critică”.

China a devenit o putere militară de top în doar zece ani

China a trecut printr-o metamorfoză militară radicală, evoluând de la un simplu importator la unul dintre cei mai mari exportatori de armament din lume, susținut de un buget care a explodat de la 22,2 miliarde de dolari în 2000 la peste 313 miliarde în 2024.

Deși Statele Unite mențin încă un avans financiar considerabil, Beijingul investește masiv în subvenționarea companiilor de stat și în infrastructură critică, precum „Palatul Dragonului” — o rețea vastă de 5.000 km de tuneluri subterane care protejează arsenalul nuclear. Această strategie de apărare este dublată de o expansiune rapidă a forței de descurajare, Pentagonul estimând că numărul rachetelor nucleare chineze, capabile să atingă teritoriul american, s-ar putea dubla până în 2030, ajungând la aproximativ 1.000 de unități.

Pe plan operațional, China își proiectează puterea prin tehnologii de ultimă oră, de la rachete hipersonice și drone autonome cu inteligență artificială, până la exerciții de „dogfighting” în spațiu cu sateliți.

Punctul central al modernizării navale este portavionul Fujian, o navă mamut de peste 72.000 de tone, care facilitează tranziția către o strategie de apărare maritimă la mare distanță.

Această flotă modernizată, ce include avioane stealth J-35 și bombardiere H-6J dotate cu rachete supersonice, permite Beijingului să lovească ținte din ce în ce mai îndepărtate, punând sub semnul întrebării supremația strategică exercitată până acum de Occident.