Medicina: Progresul medical explicat mai jos merită atenție pentru publicul larg.
Rezumat: Studiul medical recent și consecințele pentru pacienți.
Un studiu experimental sugerează că pierderea memoriei din boala Alzheimer ar putea fi legată de o dereglare a modului în care creierul consolidează şi fixează amintirile în momentele de odihnă, când activitatea sa este redusă. Cercetarea sugerează că procesul prin care experienţele sunt „reluate” la nivel neuronal nu mai funcţionează corect, ceea ce ar putea contribui la apariţia simptomelor.
Pentru a stoca informaţiile în memoria de lungă durată, creierul reactivează aceleaşi tipare de activitate neuronală în perioadele de odihnă, ca şi cum ar „derula din nou” experienţele trăite. O echipă de la University College London (UCL) a analizat modul în care acest mecanism este afectat într-un model murin de boală Alzheimer.
Cercetătorii au indus la şoareci o afecţiune similară bolii Alzheimer, caracterizată prin acumulări toxice de proteină beta-amiloid în creier. În timpul testelor de orientare într-un labirint, animalele au prezentat dificultăţi în fixarea unei hărţi spaţiale în memorie.
Continuați lectura cu articole similare despre Medicina, Sanatate și Neurologie.
Activitatea neuronală a fost monitorizată la nivelul hipocampului, regiune cerebrală implicată în memorie şi orientare spaţială. Aici se află aşa-numitele „celule de loc”, neuroni care se activează în funcţie de poziţia în spaţiu. Pentru ca un animal să îşi amintească traseul parcurs, aceste celule trebuie să se activeze într-o anumită ordine specifică. În mod normal, această succesiune este reluată în perioadele de repaus, consolidând amintirea.
La şoarecii cu acumulări de beta-amiloid, numărul momentelor în care creierul „derula din nou” tiparele de activitate asociate unei experienţe nu s-a modificat. În schimb, ordinea activării neuronale a fost perturbată. Episoadele în care creierul reactiva, în repaus, secvenţele de activitate asociate unei experienţe au continuat să apară, dar activarea neuronilor nu a mai urmat succesiunea corectă, aşa cum se întâmplă în mod normal.
În paralel, animalele afectate au avut performanţe mai slabe în labirint şi au uitat frecvent zonele deja explorate, chiar în cadrul aceleiaşi sesiuni. De asemenea, stabilitatea „celulelor de loc” a scăzut în timp, iar asocierea dintre neuron şi poziţia spaţială a devenit dezorganizată.
Autorii subliniază că, deşi studiul a fost realizat pe un model animal, există motive pentru a presupune că un mecanism similar ar putea fi implicat şi la oameni. Ei descriu o degradare a procesului de consolidare a memoriei vizibilă la nivelul neuronilor. Creierul continuă să încerce să fixeze amintirile, însă structura procesului este afectată.
Boala Alzheimer este o afecţiune complexă, cu mai mulţi factori de risc şi multiple efecte asupra creierului. Nu este pe deplin clar ce mecanisme declanşează progresia bolii şi ce modificări apar ca urmare a acesteia. Rolul acumulării de proteine toxice beta-amiloid rămâne, de asemenea, intens studiat.
Potrivit autorilor, aceste date ar putea contribui la dezvoltarea unor teste pentru depistarea precoce a bolii, înainte de apariţia unor leziuni extinse, sau la identificarea unor noi direcţii terapeutice care să vizeze procesul prin care hipocampul reactivează, în perioadele de repaus, secvenţele de activitate neuronală asociate amintirilor.
Posibile intervenţii clinice ar necesita însă cercetări suplimentare pentru a clarifica exact mecanismele implicate şi modul în care acestea pot fi influenţate în siguranţă.
Rezultatele acestei cercetări au fost publicate în revista Current Biology.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.