Ce înseamnă pentru piața românească - Studiu 3D despre Giulgiul din Torino reaprinde dezbaterea asupra unuia dintre cele mai misterioase artefacte religioase

Un studiu realizat cu ajutorul tehnologiei de modelare 3D a readus în atenție unul dintre cele mai controversate obiecte religioase din lume: Giulgiul din Torino. Analiza digitală a încercat să explice modul în care s-ar fi format imaginea imprimată pe pânza de in, considerată de mulți credincioși drept giulgiul funerar al lui Iisus Hristos.

Cercetarea a fost realizată prin simulări digitale care au analizat modul în care o pânză se așază pe un corp uman și pe alte forme tridimensionale. Rezultatele au generat noi discuții în comunitatea științifică și religioasă, deoarece imaginea de pe giulgiu pare dificil de explicat prin metode cunoscute de imprimare sau contact fizic direct.

Giulgiul din Torino este păstrat în Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul” din orașul italian Torino și reprezintă o pânză de in pe care se poate observa imaginea unui bărbat cu urme de crucificare. Artefactul este studiat de secole și a generat numeroase controverse privind autenticitatea sa.

Descoperiți și alte știri legate de Economie, Finante, Afaceri și Externe.

Simulările 3D și ipoteza unei imagini create artificial

Analizele digitale realizate de cercetători au comparat modul în care o pânză se mulează pe un corp uman real și pe o suprafață sculptată în relief. Concluzia studiului sugerează că imaginea de pe giulgiu ar putea fi mai compatibilă cu o amprentă realizată de o sculptură sau de un model artistic, nu de contactul direct cu un corp uman.

Potrivit autorului studiului, modelarea digitală arată că o pânză aplicată pe un corp tridimensional produce deformări anatomice diferite de cele observate pe giulgiu. În schimb, un model în relief redus ar genera un tipar mai apropiat de imaginea existentă pe material.

Aceste rezultate susțin ipoteza conform căreia giulgiul ar putea fi o creație artistică medievală, realizată prin tehnici specifice epocii.

Un artefact aflat între credință și știință

De-a lungul timpului, Giulgiul din Torino a fost analizat prin numeroase metode științifice. Testele de datare cu carbon realizate în anii 1980 au indicat o origine medievală, între secolele XIII și XIV, concluzie contestată însă de alți cercetători.

Mai recent, alte analize asupra fibrelor de in au sugerat că degradarea materialului ar putea fi compatibilă cu o vechime mult mai mare, apropiată de perioada primului secol, ceea ce menține disputa deschisă.

Această divergență de rezultate explică de ce giulgiul rămâne unul dintre cele mai studiate artefacte din istorie, aflat la granița dintre credință, istorie și cercetare științifică.

Reacții diferite în comunitatea științifică

Concluziile studiului digital nu sunt acceptate unanim. Unele organizații dedicate cercetării giulgiului susțin că modelările computerizate nu reflectă condițiile reale în care ar fi putut apărea imaginea de pe pânză.

De asemenea, există cercetători care continuă să considere că urmele de sânge și detaliile anatomice observate pe material sunt compatibile cu rănile produse prin crucificare, argument folosit în sprijinul autenticității relicvei.

Disputa rămâne deschisă, iar fiecare nou studiu contribuie la o dezbatere care durează de secole.

Misterul giulgiului continuă și în 2026

Giulgiul din Torino rămâne unul dintre cele mai cunoscute obiecte religioase din lume și unul dintre cele mai analizate artefacte istorice. Descoperirile recente arată că tehnologia digitală, inclusiv modelarea 3D și inteligența artificială, poate oferi noi instrumente pentru studierea obiectelor istorice.

Chiar și după sute de ani de cercetări, originea exactă a imaginii de pe giulgiu nu este pe deplin clarificată. Studiile recente nu au închis dezbaterea, ci au adăugat noi întrebări despre modul în care a fost creată imaginea și despre rolul artefactului în istorie și religie.