Context important pentru educație - EXCLUSIV Administrația Prezidențială: Reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale este necesară. Limitele de vârstă trebuie să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe dialog cu experți și fundamentat pe date

„Reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale este necesară”, spune Administrația Prezidențială, într-un răspuns oficial trimis la solicitarea Edupedu.ro. La întrebarea „care este poziția președintelui României cu privire la limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețele sociale, în România?”, Administrația Prezidențială a răspuns că „deciziile privind forma concretă a acestor reglementări, inclusiv cele referitoare la limite de vârstă, trebuie să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe dialog cu experți, cu instituțiile competente și cu societatea, să fie fundamentate pe date și studii relevante și adaptate specificului național”.

„Utilizarea rețelelor sociale se desfășoară într-un mediu tehnologic complex, cu beneficii reale, dar și cu riscuri semnificative pentru dezvoltarea copiilor și adolescenților. Aceste riscuri trebuie abordate sistematic și coerent. Impunerea unor limite de acces este utilă, dar insuficientă. În paralel, trebuie implementate măsuri consistente pentru consolidarea discernământului și competențelor digitale, creșterea siguranței în mediul online și contracararea manipulării și dezinformării”, afirmă Administrația Prezidențială în răspunsul trimis Edupedu.ro.

„România trebuie să își consolideze capacitatea de a contracara manipularea și dezinformarea în mediul online, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, fără a aduce atingere, desigur, libertății de expresie. Părinții și școala sunt actorii cheie în acest demers, dar nu pot face față singuri acestei provocări complexe, care depășește capacitatea lor de intervenție”, se mai arată în răspunsul Administrației Prezidențiale.

Întrebările trimise de Edupedu.ro către Administrația Prezidențială, după ce mai multe state europene au decis sau au anunțat public că vor interzice accesul copiilor sub 15 sau 16 ani la social media:

Vreți să citiți și alte articole despre Educatie, Invatamant, nicusor dan, acces retele sociale și retele sociale?

1. Care este poziția președintelui României cu privire la limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețele sociale, în România?
2. Mai pot acționa eficient doar părinții și școala din România în educarea copiilor pentru avea în viitor o societate sănătoasă, atunci când realitatea ne arată că părinții și profesorii se bat pe atenția copiilor cu o industrie de miliarde care folosește cele mai noi rezultate ale cercetărilor din psihologia cognitivă și neuroștiințe, în ceea ce Administrația Prezidențială numește „război cognitiv” în Strategia de Apărare a Țării?

Răspunsul integral al Administrației Prezidențiale, la solicitarea Edupedu.ro:

„I. Referitor la întrebarea privind limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15-16 ani
la rețele sociale, în România:

Considerăm că reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale este necesară. Aceasta trebuie desigur realizată într-o manieră responsabilă și echilibrată, care să aibă drept prioritate protejarea sănătății mintale a copiilor, dezvoltarea responsabilității digitale și formarea gândirii critice. Deciziile privind forma concretă a acestor reglementări, inclusiv cele referitoare la limite de vârstă, trebuie să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe dialog cu experți, cu instituțiile competente și cu societatea, să fie fundamentate pe date și studii relevante și adaptate specificului național.

Utilizarea rețelelor sociale se desfășoară într-un mediu tehnologic complex, cu beneficii reale, dar și cu riscuri semnificative pentru dezvoltarea copiilor și adolescenților. Aceste riscuri trebuie abordate sistematic și coerent. Impunerea unor limite de acces este utilă, dar insuficientă. În paralel, trebuie implementate măsuri consistente pentru consolidarea discernământului și competențelor digitale, creșterea siguranței în mediul online și contracararea manipulării și dezinformării.

II. Referitor la întrebarea ce vizează cum pot acționa eficient doar părinții și școala din
România în educarea copiilor:

Strategia Națională de Apărare a Țării (SNAT) 2025-2030 evidențiază explicit că digitalizarea și utilizarea extinsă a rețelelor sociale generează efecte pozitive în dezvoltarea societăților. Rețelele sociale oferă instrumente noi libertății de expresie, un drept cetățenesc fundamental. În același timp însă ele creează condiții pentru manipulare, dezinformare agresivă, hiperpolarizare politică și socială, erodarea percepției comune asupra realității și adâncirea vulnerabilităților. Pe scurt, ele pot influența negativ percepția și voința umană.

În acest context, România trebuie să își consolideze capacitatea de a contracara manipularea și dezinformarea în mediul online, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, fără a aduce atingere, desigur, libertății de expresie. Părinții și școala sunt actorii cheie în acest demers, dar nu pot face față singuri acestei provocări complexe, care depășește capacitatea lor de intervenție.

Este, prin urmare, necesar ca toți actorii societali – instituții publice centrale și locale, dar și organizațiile societății civile, mediul de afaceri, comunitățile locale, membrii familiilor – să participe în mod colectiv la dezvoltarea de programe educaționale, formale și informale, adaptate noilor realități, făurind împreună o cultură publică focalizată pe securitatea umană, cu toate componentele sale.

Siguranța digitală a copiilor trebuie să fie rezultatul unui efort comun al tuturor. Sunt necesare politici publice coerente, programe de educație digitală, mecanisme eficiente de protecție online și o mai bună coordonare între toți actorii responsabili. În egală măsură, toate aceste instrumente trebuie să aibă drept premisă importanța fundamentală a libertății de expresie a tuturor cetățenilor, tineri sau nu.

Platformele digitale au, la rândul lor, răspunderea de a-și asuma un rol activ în limitarea conținutului dăunător și în protejarea minorilor și a celorlalți utilizatori. Totodată, mediul academic și societatea civilă pot contribui semnificativ la dezvoltarea gândirii critice, alfabetizarea media și creșterea siguranței în mediul online”.

DOCUMENT Răspunsul Administrației Prezidențiale:

Știre în curs de actualizare