Politica: Deciziile recente din politica românească necesită o analiză atentă pentru a înțelege implicațiile reale.
Sinteză: Articolul analizează o decizie politică recentă și implicațiile ei pentru România.
CCR ar putea amâna pe 11 februarie pentru a cincea oară verdictul la al doilea proiect al pensiilor magistraților
Dacă Gheorghe Stan nu va veni la ședința de miercuri, 11 februarie, în care Curtea Constituțională va dezbate din nou proiectul asumat de Guvernul Bolojan în decembrie 2025, atunci președinta Curții, Simina Tănăsescu, va anunța un nou termen, adică verdictul va fi amânat a cincea oară.
Potrivit Legii 47 din mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „deliberarea se face în secret și la ea vor fi prezenți numai judecătorii care au participat la dezbateri”. Iar dacă o cauză a început să fie soluționată cu un număr de judecători și un singur judecător lipsește, atunci se decide amânarea. „În cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară”, prevede Regulamentul CCR.
„Oricum, și dacă domnul judecător Stan vine la ședință, nu uitați că la Curtea de Apel s-a dat termen să se soluționeze cazul colegilor noștri, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, tot pe 11 februarie. Dacă CAB aprobă sesizarea AUR și admite cererea de suspendare a decretului de numire a celor doi, atunci și decizia noastră, indiferent care ar fi ea, va fi nulă”, au explicat sursele din CCR pentru Libertatea.
Mai multe detalii și articole despre Politica, Guvern, Decizii publice și Update me așteaptă aici.
Amintim că, în acest moment, sunt două dosare deschise la Curtea de Apel București. Azi, 10 februarie, CAB ar putea da primul verdict, referitor la cererea de anulare a numirii lui Dacian Dragoș la CCR, iar mâine, 11 februarie, CAB urmează să dea al doilea verdict, referitor la cererea de suspendare a decretului de numire pentru ambii judecători, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.
Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale și de ce este blocat la CCR de două luni
Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.
Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.
Dar și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR tot de Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea. Iar CCR a amânat până acum de 4 ori verdictul, două dintre amânări fiind cauzate de faptul că cei 4 judecători numiți de PSD au boicotat ședințele. Foarte important este că și Curtea de Apel București tergiversează decizia în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri la CCR au fost contestate, acesta fiind motivul pentru care CCR a amânat ultima dată verdictul.
De acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie 2025 demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale, iar decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul abia în februarie 2026. Practic, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.
Cine sunt judecătorii CCR
Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.
Partidele politice aflate la putere au o mare influență. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător.
- Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
- Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
- Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
- Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.