Politica: Deciziile recente din politica românească necesită o analiză atentă pentru a înțelege implicațiile reale.
Sinteză: Articolul analizează o decizie politică recentă și implicațiile ei pentru România.
Gheorghe Stan, numit de PSD la CCR, susține demersul Liei Savonea de sesizare a CJUE, ceea ce va tergiversa decizia Curții
Propunerea de a se pune pe ordinea de zi a CCR cererea Curții Supreme privind sesizarea CJUE în legătură cu acest proiect nu a fost acceptată pentru că mai trebuie studiate documentele. Drept urmare, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a stabilit un nou termen pentru 18 februarie.
Gheorghe Stan este unul dintre cei patru judecători numiți de PSD la CCR care au boicotat ședințele Curții de două ori, astfel încât al doilea proiect al pensiilor speciale să fie blocat.
Amintim că, după o ședință care a durat mai puțin de o oră, Curtea Constituțională a amânat azi, pentru a cincea oară, verdictul la cel de-al doilea proiect al pensiilor magistraților. Judecătorul Gheorghe Stan, aflat de două zile în concediu paternal pentru creșterea copilului, a intrat în sală după aproximativ 20 de minute de la începerea ședinței.
Doriți mai multe informații pe tema Politica, Guvern, Decizii publice și Give me perspective?
Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale și de ce este blocat la CCR de două luni
Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.
Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.
Dar și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR, în decembrie 2025, tot de Curtea Supremă condusă de Lia Savonea. Mai mult, controversata magistrată a cerut în februarie ca proiectul să fie trimis la CJUE, susținând că legea Guvernului Bolojan tratează discriminatoriu magistraţii și „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”, o altă metodă de tergiversare. În acest context, CCR a amânat de 5 ori până acum verdictul, 2 amânări fiind cauzate de faptul că cei 4 judecători numiți de PSD au boicotat ședințele. Foarte important este că și Curtea de Apel București a tergiversat decizia în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, acesta fiind un alt motiv pentru care Curtea Constituțională nu s-a putut pronunța.
Foarte important, de acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR, însă cel mai probabil Comisia Europeană va constata că țara noastră nu a îndeplinit jalonul 215 referitor la pensiile speciale, din cauza amânărilor repetate ale Curții Constituționale și România va pierde banii europeni, potrivit ministrului Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.