Impact economic important - Ce cred specialiștii despre planul de relansare economică al Ministerului de Finanțe: „Nu este un plan adevărat. Dacă se luau măsurile corecte, nici nu era necesar”

Ce conține planul

Proiectul a fost pus în dezbatere publică și are un buget de 2,1-2,2 miliarde de lei, conform lui Nazare.

Spre comparație, România are un Produs Intern Brut (PIB) estimat la 370 de miliarde de euro anul trecut, ceea ce face ca planul de 450 de milioane de euro să fie de 0,12% din PIB.

Acesta include:

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Economie, Finante, Afaceri, Bani si Afaceri și Give me perspective.

• facilități pentru listarea companiilor pe bursă
• facilități pentru societățile care reinvestesc profitul
• facilități pentru IMM-uri, precum revenirea la impozitarea pe venit dacă firma scade sub pragul de 100.000 de euro pe an sau eliminarea vânzărilor de bunuri din calculul acestui prag
• facilități pentru cercetare
• scheme de finanțare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, deținută de stat, inclusiv prin garanții parțiale
• fondurile de pensii private pot investi între 1% și 5% din active în acțiuni la companii private
• asistență pentru pregătirea parteneriatelor public-private
• stimularea investițiilor în minerale critice sau în industria prelucrătoare cu deficit comercial.

„E doar pentru a schimba narativul”

Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că planul este nesemnificativ pentru mărimea economică a României și că are menirea doar de a schimba discuțiile dinspre tăieri spre relansare.

„Din perspectivă politică, discuția despre relansare a fost adusă în atenție de PSD. Ironia e că noi nu am fi avut de ce să discutăm de relansare dacă nu ne-am fi împotmolit. Mai bine nu încetineau economia. Cei din PSD sunt cei care au produs blocajul și ei vor relansare…”, a spus el, pentru Libertatea.

„Dar este exagerat să vorbim de un plan intervenționist de relansare, având în vedere dimensiunea lui. Nu e un plan adevărat. E pentru a schimba narativul, să nu mai vorbim de criză, ci de relansare. Dacă România ar fi luat măsurile corecte, nu ar fi vorbit de relansare”
Bogdan Glăvan, profesor de economie

Acesta dă ca exemplu Argentina, care a arătat că poți să faci contracție bugetară și creștere economică în același timp.

„Poliloghie” cu investiții

El spune însă că România este prinsă într-un miraj al investițiilor, acuzând că, de fapt, totul este o „poliloghie” și că România face aceleași greșeli ca și în anii trecuți.

„Statul trebuia să taie toate schemele de ajutor de stat și investițiile inutile. Întreaga filozofie trebuia să înlocuiască investițiile locale cu investiții europene, nu din fonduri naționale. Noi am continuat să cheltuim. Unele scheme au fost suspendate, diminuate.

Dar toată această poliloghie cu efectul multiplicator al oricărei investiții e degeaba. Avem o sumedenie de programe. Acestea trebuiau tăiate. Acum avem această mărgică de program și avem aici iar astfel de facilități…”, acuză Glăvan.

Polarizarea socială vine din beneficiile inegale

Acesta susține că atât în România, cât și în SUA, dar și în restul lumii, polarizarea socială este foarte mare, chiar dacă statistic totul arată bine. De ce? Din cauza distribuției inegale a beneficiilor creșterii economice.

„Statistica ne spune ceva, dar nu totul. Când statul crește salarii sau dă credite pentru investiții, atunci este creștere. Dar ea nu e distribuită egal. Dacă se luau măsurile corecte, dacă se scădea birocrația, atunci creșteau toate. Dar măsurile luate sunt contraincluzive, sunt chiar adverse. Planul este fie mic și nesemnificativ, fie e substanțial și atunci arată eșecul. Ori vorbim serios și atunci trebuie să fim serioși și să admitem că am greșit”, afirmă el.

România are „picioarele rupte”

El spune că este mai optimist decât Guvernul pentru atingerea țintei de deficit de 6% din PIB din acest an, dar dintr-un motiv care nu are legătură cu performanța economică a statului: fondurile europene.

„Încasăm doze mari de fonduri europene și asta nu ne face să vedem că România are picioarele rupte”
Bogdan Glăvan, profesor de economie

Acesta spune că, pe termen lung, creșterea trebuie să vină din cum funcționează statul, nu mascată de fonduri europene.

„Când vorbim de creștere economică, guvernanții tratează pur contabil, inginerește chiar. De fapt, creșterea economică pe termen lung depinde de calitatea instituțiilor. Noi avem legi proaste, instituții proaste, iar acestea nu lasă oamenii să respire…”, arată Bogdan Glăvan.

Adrian Negrescu: măsuri tehnice

Analistul Adrian Negrescu spune că Ministerul Finanțelor propune, în esență, un pachet de „măsuri tehnice de relaxare fiscală”, nu un plan de țară sau o strategie națională care să aibă anumite ținte.

„Cert este că, după un ciclu turbulent de patru ani, dominat de incertitudine legislativă și de o creștere în cascadă a sarcinii fiscale, pachetul acesta reprezintă un semnal de stabilizare”, arată el.

„Segmentul cel mai vizat de aceste modificări este cel al microîntreprinderilor, grav afectat de reducerea plafonului de venituri la 100.000 de euro, măsură intrată în vigoare la începutul anului. Noul proiect legislativ corectează o anomalie care a generat numeroase critici: caracterul ireversibil al pierderii statutului fiscal privilegiat. Conform noilor prevederi, antreprenorii care au fost forțați să treacă la impozitul pe profit vor putea reveni la regimul de microîntreprindere în situația în care cifra lor de afaceri scade sub pragul critic de 100.000 de euro. Această flexibilitate este considerată vitală în perioadele de contracție economică, permițând firmelor să supraviețuiască prin ajustarea poverii fiscale la veniturile reale”, spune el.

Când vinzi o mașină și treci pragul de micro

„O altă modificare tehnică de impact vizează modul de calcul al cifrei de afaceri. Până în prezent, vânzarea unui activ – fie că era vorba despre un autoturism, un echipament sau un imobil – putea umfla artificial veniturile, scoțând automat firma din sistemul de impozitare favorabil”, arată analistul.

Forța de muncă

De asemenea, presiunea pe piața forței de muncă este recunoscută prin relaxarea condițiilor de angajare.

„Termenul obligatoriu pentru înlocuirea unui salariat, condiție sine qua non pentru menținerea statutului de microîntreprindere, este extins de la 30 la 90 de zile. Această triplare a perioadei de grație oferă angajatorilor timpul necesar pentru a recruta personal calificat, eliminând riscul pierderii regimului fiscal în cazul unor demisii neprevăzute”, punctează Negrescu.

TVA, la încasare

În fine, pachetul de măsuri abordează și problema blocajului financiar, „o boală cronică a economiei românești”, prin ajustarea mecanismului „TVA la încasare”, potrivit lui Negrescu.

Considerând că limita actuală de 4,5 milioane de lei a fost erodată de inflație și de cursul valutar, Ministerul Finanțelor propune majorarea plafonului la 5 milioane de lei pentru anul 2026, cu o proiecție de creștere la 5,5 milioane de lei începând din 2027, conform analistului.

„Această măsură va permite unui număr mai mare de companii să achite taxa pe valoarea adăugată doar în momentul încasării facturilor, protejând lichiditățile firmelor care operează cu termene lungi de plată”
Adrian Negrescu, analist financiar

Listări pe bursă

Mai mult, se încearcă o diversificare a surselor de finanțare prin acordarea de „superdeduceri” companiilor care aleg să se listeze la bursă, o tentativă clară de a reduce dependența mediului de afaceri de creditarea bancară tradițională, afirmă acesta.

„Dincolo de aspectele tehnice, documentul semnalează o schimbare de paradigmă în alocarea ajutoarelor de stat. Coaliția impune filtre mult mai riguroase, direcționând fondurile exclusiv către companiile fără datorii bugetare și care prezintă planuri de afaceri sustenabile în domenii strategice, precum tehnologia sau exploatarea resurselor”, susține expertul.

Problema taxelor și a energiei scumpe

Și Negrescu ridică problema taxelor inventate de Guvern în ultimii ani care blochează firmele.

Mai exact, este vorba de taxa pe stâlp, care ar urma să fie eliminată din 2027 și taxa pe cifra de afaceri a marilor companii, redusă anul acesta de la 1% la 0,5%.

„Relansarea reală necesită acces la energie ieftină, un capitol unde statul, ca acționar majoritar la marii producători, are pârghiile necesare pentru a reduce costurile operaționale ale industriei”
Adrian Negrescu, analist financiar

„Marea necunoscută rămâne însă predictibilitatea: cu o majorare a salariului minim și o reducere a facilităților neimpozabile programate pentru jumătatea anului, firmele privesc cu un amestec de speranță și scepticism promisiunile politice de stabilitate fiscală”, conchide Adrian Negrescu.