Medicina: Știrea medicală ridică întrebări importante despre prevenție și tratament.
Essențial: Implicațiile unei descoperiri sau recomandări medicale.
România se confruntă cu o discrepanţă vizibilă între percepţia populaţiei asupra propriei stări de sănătate şi indicatori obiectivi ai sistemului medical. Deşi tot mai mulţi români declară că se simt sănătoşi, datele arată o evoluţie nefavorabilă a principalilor indicatori de sănătate, precum impactul bolilor cronice, adresabilitatea către medicina primară şi numărul de ani de viaţă sănătoasă, potrivit unei analize realizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest) pe baza datelor publice disponibile.
Impactul bolilor cronice creşte
În perioada 2008 - 2023, rata mortalităţii cauzate de principalele boli cronice (boli cardiovasculare, diabet şi boli respiratorii) a crescut cu aproximativ 10%, de la 743,7 la 818,2 decedaţi la 100.000 de locuitori, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, analizate de CES Bucharest[1].
Descoperiți și alte știri legate de Medicina, Sanatate și Comunicate.
Creşterea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât aceste patologii sunt, în mare măsură, prevenibile sau gestionabile prin diagnostic timpuriu şi monitorizare constantă.
Cea mai accelerată evoluţie este observată în cazul bolilor aparatului respirator, unde rata mortalităţii s-a dublat în perioada 2008 - 2023: de la 54,6 decese la 100.000 de locuitori în 2008 la 112,9 în 2023, potrivit datelor analizate. Această evoluţie indică nu doar efecte cumulative ale factorilor de risc, ci şi absenţa depistării precoce şi a managementului acestor afecţiuni.
În aceeaşi perioadă analizată, rata mortalităţii asociate diabetului a crescut cu peste 50%, de la 9,8 la 15 decese la 100.000 de locuitori. În cazul bolilor cardiovasculare, deşi nivelul a rămas relativ stabil procentual, numărul de decese a crescut în termeni absoluţi, aceste afecţiuni menţinându-se drept principala cauză de deces, cu 690 de decese la 100.000 de locuitori în 2023.
Scade adresabilitatea la medicul de familie
Un indicator-cheie care poate explica aceste evoluţii este scăderea adresabilităţii la medicul de familie. Numărul mediu de locuitori care revin la medicul de familie în decurs de un an a scăzut de la 1.949 persoane per medic în 2008, la 1.512 în 2024[2].
Această tendinţă sugerează reducerea controalelor preventive, diagnosticarea tardivă a bolilor cronice şi o relaţie mai slabă între pacient şi sistemul de îngrijire primară.
În lipsa unei interacţiuni constante cu sistemul medical, bolile evoluează silenţios, iar pacienţii ajung în sistem abia în stadii avansate, generând astfel costuri sociale şi financiare mult mai mari.
În România, costul anual total estimat drept impact direct al unui grup de 5 boli cronice majore (accidentul vascular cerebral, boala cardiacă ischemică, diabetul zaharat de tip 2, boala pulmonară obstructivă cronică şi cancerul mamar) este de peste 10 miliarde EUR, incluzând cheltuieli medicale directe, pierderi de productivitate şi impact socio-economic, potrivit celui mai recent raport al Federaţiei Europene a Industriei Farmaceutice[3].
Românii declară că se simt mai bine
Datele privind starea de sănătate autodeclarată a persoanelor de peste 16 ani arată că între 2015 şi 2024, procentul celor care declară că se simt într-o stare de sănătate foarte bună a crescut de la 26,7% la 31,7%, în timp ce procentul românilor care spun că starea lor de sănătate este bună a rămas constantă la aproximativ 43%.
De asemenea, ponderea persoanelor care raportează o stare de sănătate rea sau foarte rea a scăzut de la 8,5% la 5,4%, ceea ce sugerează o percepţie generală favorabilă asupra propriei stări de sănătate[4].
Îmbătrânirea populaţiei şi povara bolilor multiple
Aproximativ o treime dintre bărbaţii vârstnici români de peste 65 de ani şi peste 55% dintre femeile de aceeaşi categorie de vârstă declară că suferă de multiple afecţiuni cronice, conform unui raport al Comisiei Europene[5].
Doar 1,9% dintre românii peste 65 de ani declară o stare de sănătate foarte bună, iar aproape 74% autodeclară o stare între „satisfăcătoare” şi „rea” sau „foarte rea”[6].
În acelaşi timp, un român trăieşte, în medie, doar 59 de ani fără limitări majore de sănătate, cu 10 ani mai puţin decât un italian (69 de ani) şi cu 4 ani mai puţin decât un polonez, potrivit Eurostat[7].
Cautati un cadou? Va sugeram sa alegeti un colier placat cu aur de pe Golden Amulets!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.