Politica: Această știre politică merită atenție sporită dincolo de titlurile inițiale.
Sinteză rapidă: Articolul clarifică nuanțele unei hotărâri politice de actualitate.
Prim verdict favorabil la Curtea de Apel București pentru Dacian Dragoș
UPDATE ora 15.40: CAB a anunțat că i-a dat dreptate judecătorului numit de Nicușor Dan la Curtea Constituțională în procesul intentat de avocata AUR referitor la cererea de anulare a decretului de numire.
Aceasta este o victorie de etapă pentru Dacian Dragoș, pentru că mâine, 11 februarie, Curtea de Apel București trebuie să se pronunțe în al doilea dosar, cel referitor la cererea de suspendare a decretului de numire a lui, dar și a judecătorului Mihai Busuioc.
Curtea de Apel judecă azi o primă sesizare AUR, iar CCR dă verdictul la pensiile magistraților pe 11 februarie
Decizia va fi anunțată pe portalul instanțelor.
Explorați alte articole recente despre Politica, Guvern, Decizii publice și Update me.
Totul a început pe 4 ianuarie, când Libertatea a scris că avocata AUR Silvia Uscov a contestat la Curtea de Apel București decretul de numire a lui Dacian Dragoș ca judecător al CCR, numire făcută de președintele Nicușor Dan vara trecută, și a cerut suspendarea decretului pe motiv că Dragoș nu are cei 18 ani de vechime necesari. Avocata a procedat similar și în cazul lui Mihai Busuioc, judecător propus de PSD la Curtea Constituțională. Apoi, Uscov a revenit și a cerut și anularea decretelor de numire a celor doi la CCR, nu doar suspendarea decretelor.
Cererile de anulare a decretelor au primit termene diferite: Dacian Dragoş – 10 februarie, iar Mihai Busuioc – 20 martie. Este posibil însă ca CAB să decidă și amânări.
Pe scurt, în acest moment sunt două dosare deschise la Curtea de Apel București. Azi, 10 februarie, CAB ar putea da primul verdict, referitor la cererea de anulare a numirii lui Dacian Dragoș, iar mâine, 11 februarie, CAB urmează să dea al doilea verdict, referitor la cererea de suspendare a decretului de numire pentru ambii judecători.
Miza demersului AUR este extrem de importantă. Libertatea a fost prima publicație care a semnalat că, dacă CAB va admite cererea avocatei Uscov, activitatea CCR va fi blocată chiar când Curtea trebuie să se pronunțe asupra celui de-al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților.
Până acum, Curtea Constituțională a amânat de 4 ori decizia referitoare la al doilea proiect al pensiilor magistraților, adoptat în decembrie 2025 de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Următorul termen al CCR va fi mâine, 11 februarie, exact când Curtea de Apel se va pronunța pe a doua sesizare, care vizează suspendarea decretelor de numire a celor doi judecători CCR.
Amintim că Libertatea a explicat, în premieră, cine este Olimpiea Crețeanu, judecătoarea de la Curtea de Apel cu doctorat la Academia de Poliție care poate bloca CCR și proiectul pensiilor speciale.
Mai mult, judecătorul Dacian Dragoș a spus în premieră pentru Libertatea de ce consideră că îndeplinește condițiile pentru a fi judecător CCR.
Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale și de ce este blocat la CCR de două luni
Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.
Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.
Dar și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR tot de Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea. Iar CCR a amânat până acum de 4 ori verdictul, două dintre amânări fiind cauzate de faptul că cei 4 judecători numiți de PSD au boicotat ședințele. Foarte important este că și Curtea de Apel București tergiversează decizia în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri la CCR au fost contestate, acesta fiind motivul pentru care CCR a amânat ultima dată verdictul.
De acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie 2025 demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale, iar decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul abia în februarie 2026. Practic, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe Good Headlines!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.