O reformă reală a sistemului de sănătate ar însemna ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcție de nevoile pacienților, să poată redirecționa fondurile către serviciile cele mai solicitate și eficiente, să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătății și să devină cu adevărat o instituție autonomă, explică conf. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS, într-un comunicat de presă.
Medicina: Subiectul medical prezentat are implicații directe pentru sănătatea românilor.
Pe scurt: Ce înseamnă noile informații pentru sănătatea românilor.
În plus, în cadrul sistemului sanitar actual se pot face reforme concrete, cum ar fi digitalizarea completă a sistemului de sănătate, nu doar cel al CNAS, ci integrarea digitală a tuturor furnizorilor de servicii medicale din România, publici și privați deopotrivă. Alte reforme ar cuprinde realizarea de achiziții transparente de echipamente și materiale sanitare, finanțare bazată pe performanță, nu doar pe numărul de pacienți, exercitarea unui control real al fraudelor și stoparea risipei, dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, care ar degreva pacienții de cheltuieli semnificative, menționează președintele CNAS.
Transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social, explică conf. Moldovan.
Vreți să citiți și alte articole despre Medicina, Sanatate și Strategii in sanatate?
”Nu suntem într-o situație de colaps instituțional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate. Așadar, nici ”spargerea monopolului CNAS”, după cum nici spargerea monopolului Casei Naționale de Pensii Publice, nu reprezintă, sub nici o formă, pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecție socială din România”, afirmă președintele instituției.
Președintele CNAS susține că, deși este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populației, aici intervine rolul concurenței reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar și universal, iar concurența poate apărea peste acest nivel, prin polițe complementare, voluntare, servicii suplimentare și pachete extinse. Propunerea de a introduce mai multe case de asigurări de sănătate, inclusiv private, pare atractivă la prima vedere. Se vorbește despre concurență, eficiență și libertatea pacientului de a alege. Dar experiența altor țări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecția pacienților, la creșterea costurilor administrative și la apariția unei sănătăți cu două viteze: una pentru cei cu bani și una pentru restul populației, explică președintele CNAS.
”Într-un sistem concurențial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă și tentația de a atrage pacienți tineri și sănătoși și de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienți să fie împinși într-un sistem public subfinanțat. Mai mult, un sistem cu mai multe case de asigurări nu înseamnă automat servicii mai bune. Înseamnă și costuri administrative mai mari, marketing, structuri paralele, sisteme informatice separate. Toți acești bani nu se duc la pacient, ci în birocrația sistemului”.
Deși sistemul actual are hibe precum birocrație excesivă, rezistență la schimbare, control insuficient al risipei și al fraudelor, un sistem informatic depășit, aceste probleme nu sunt cauzate de faptul că există o singură casă de asigurări, ci de mulți ani de management fără obiective corelate cu așteptările asiguraților, digitalizare precară și control disproporționat în raport cu nevoile reale din teren, afirmă conf. Moldovan care susține că în ultimele zece luni s-au realizat pași importanți pentru a le remedia și a echilibra sistemul.
Președintele CNAS susține că lipsa de autonomie reală a instituției reprezintă o altă problemă. ”În teorie, Casa Națională este o instituție autonomă. În practică, ea nu își poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale în funcție de nevoile reale ale pacienților, ci în funcție de deciziile și prioritățile Ministerului Sănătății. De multe ori, CNAS este obligată să plătească menținerea artificială în viață a unor structuri spitalicești care nu sunt necesare sau solicitate de pacienți, în loc să poată direcționa fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenție sau către spitale performante. Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienții, ci ce dorește Ministerul Sănătății”, concluzionează conf. Moldovan.
O parte importantă din banii CNAS ajung în spitale, afirmă președintele instituției, iar acolo, de multe ori, au loc achiziții de echipamente și materiale sanitare la prețuri supraevaluate sau prost justificate, aceasta ne fiind o problemă a modelului de asigurare, ci o problemă de management și control în sistemul spitalicesc. O reformă reală ar însemna ca Ministerul Sănătății să stopeze acest flagel al achizițiilor ineficiente și netransparente. Tot o reformă reală ar fi ca ministerul să se concentreze pe ceea ce ține cu adevărat de atribuțiile sale: pregătirea și instruirea cadrelor medicale, managementul adecvat al resurselor umane din sănătate, pornind de la programul de lucru al medicilor până la flexibilizarea resurselor umane din sănătate, organizarea corectă a gărzilor și plata lor în mod echitabil, a explicat președintele CNAS.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.