Ultimele evoluții naționale -Mâine este sâmbăta Moșilor de Iarnă: La Sărbătoarea Moşilor cerurile se deschid

Mâine este sâmbăta Moșilor de Iarnă: La Sărbătoarea Moşilor cerurile se deschid

• Sâmbătă, 14 februarie, credincioşii ortodocşi se adună în biserici să pomenească în slujbă numele celor dragi care s-au petrecut dintre noi şi să dea de pomană în numele lor

În sâmbăta care precede Lăsatul Secului de Carne, zi care este 14 februarie anul acesta, creştinii ortodocşi cinstesc şi pomenesc numele celor adormiţi în Domnul. De Moşii de Iarnă, credincioşii participă la slujba special ţinută în biserici şi apoi împart colivă, vin, colaci şi, chiar vase cu mâncare gătită, pentru sufletele celor dragi care nu mai sunt printre noi. Se spune că la Sărbătoarea Moşilor cerurile se deschid, aşa ca de fiecare dată în preajma echinocţiilor şi a solstiţiilor. Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că sâmbătă este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Conform tradiţiei creştine, moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbata lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.

Descoperiți și alte știri legate de Romania, Featured, Mosii de iarna, pomelnic și Brasov.

Pomenirea morţilor

De Moşii de Iarnă, creştinii ortodocşi fac pomenirea morţilor, adică dau de pomană pentru sufletul celor duşi dintre noi. Tot pomană se numeşte şi orice faptă de milostenie făcută pentru pomenirea şi folosul morţilor. Pentru pomană se pot da şi haine sau alte lucruri, de obicei celor nevoiaşi care se vor bucura să le folosească. Slujba se săvârşeşte în biserică, după liturghie, iar când este posibil, rudele pot merge şi la mormântul celui petrecut de la noi. De lângă pacheţelele pe care familia răposatului le împarte după slujbă, n-ar trebui să lipsească coliva, vinul şi colacii, care au fost sfinţite de preot. La fiecare pacheţel dat de pomană, e bine să puneţi şi o lumânare, pentru a lumina calea răposatului. Alături de acestea, în pachete puteţi pune bucate, după posibilităţile fiecăruia. Nu contează dacă pachetul e bogat sau mai modest, ci inima bună cu care le daţi şi gândul bun la cel pentru care le meniţi. Astăzi, la Moşii de Iarnă, pot fi împărţite şi bucate „de dulce“, pentru că n-a început încă postul.

În ziua Moşilor de Iarnă nu se lucrează

În Transilvania, în ziua praznicului Moşilor de Iarnă nu se lucrează, gospodinele slujesc la Biserică pachete cu bucatele preferate de cel comemorat. Alături de colivă, gospodinele pun în pachet şi o prăjitură specială (pupi), un chec umplut cu mere. După slujbă, pachetele se împart celor săraci. În cimitire, se fac slujbe speciale la mormintele rudelor comemorate, se aprind lumânări şi tămâie.
Credincioşii bănăţeni prepară pentru Moşii de Iarnă grâu fiert preparat cu unt şi cu brânză. În pachetele care se împart săracilor, se pune acest preparat specific praznicului şi carne de porc. La fiecare ofrandă se împarte şi câte o lumânare. În Bucovina, de Moşii de Iarnă, gospodinele sfinţesc la biserică pachete cu produse lactate şi cu plăcinte umplute cu brânză. După slujba de pomenire, aceste ofrande se împart familiilor sărace care au mulţi copii. În ziua Moşilor de Iarnă nu se lucrează.

Sâmbătă Piftiilor

Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi ca Moşii de piftii şi Sâmbăta piftiilor. Este singura zi în care se mănâncă piftii sau răcituri înainte de post. Dacă mai rămâneau de sâmbătă, a două zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii. Femeile nu lucrează numic în această zi pentru că, se spune din bătrâni, dacă încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.

Pomenim şi rude de departe

La sărbătoarea Moşilor de Iarnă bătrânii spun că trebuie să-i trecem în pomelnic şi pe strămoşii cei mai îndepărtaţi din neamul nostru, chiar dacă noi personal nu-i ştim. Poate aceştia, din diferite motive, n-au avut parte de slujbele tradiţionale după plecarea în eternitate, poate au murit pe front sau în împrejurări dramatice departe de casă. Cu acest prilej, credincioşii au dezlegare să consume şi să dea de pomană produse care conţin lapte, brânză, peşte, ouă, în general bucate de culoare albă sau care conţin ingrediente de culoare albă. În perioada comemorărilor, ne întoarcem în timp şi retrăim cele mai plăcute momente petrecute cândva împreună cu rudele şi prietenii noştri mutaţi la Viaţa de Dincolo.

De ce este atât de important pomelnicul?

Ce este de fapt pomelnicul? Pomelnicul (numit şi locul unde cei vii şi cei morţi stau împreună) este o bucată de hârtie pe care sunt menţionate numele celor dragi, nume primite la Botez sau la călugărie. În pomelnic sunt trecuţi atât cei vii, cât şi cei adormiţi. Numele lor sunt pomenite de preot în diverse momente liturgice: la Proscomidie, la Sfânta Liturghie, la Litie etc. Cel care face un pomelnic mărturiseşte că cei dragi sunt vii în el. Nu uitaţi niciodată când participaţi la Sfânta Liturghie să daţi un pomelnic cu cei vii şi unul cu cei adormiţi, chiar dacă n-aţi ajuns de la începutul slujbei, ci abia la sfârşit, ne sfătuiesc preoţii. Foarte importantă este pomenirea celor adormiţi, care înfăţişează credinţa noastră în Învierea Domnului Hristos, în a doua venire a Lui, şi în judecata finală. Îi pomenim pe cei trecuţi la Domnul ca să li se ierte lor păcatele, bine ştiind că rugăciunile Bisericii pot mântui sufletele.

La Liturghie, Parastas sau Acatist se scriu două pomelnice separate, unul pentru cei vii şi altul pentru cei adormiţi (morţi). Pe pomelnic se scriu doar numele persoanelor şi nu problemele cu care se confruntă, bine ştiind că Dumnezeu cunoaşte viaţa şi suferinţele tuturor, şi-i va ajuta aşa cum trebuie. Pomelnicele poartă doar gândurile cele bune către Domnul, orice rugăciune care-i cere lui Dumnezeu răul celorlalţi nu va fi luată în considerare de El, ba dimpotrivă poate să atragă şi o pedeapsă, avertizează preoţii.

Bobul de grâu este simbolul învierii trupurilor

În afara canoanelor bisericeşti ce se săvârşesc în biserică, în casele credincioşilor, gospodinele trudesc pentru a face tot felul de bunătăţi ce vor fi date de pomană, dar mai cu seamă colivă. Aceasta reprezintă, în religia ortodoxă, o ofrandă adusă sufletelor celor plecaţi dintre noi. Coliva mai semnifică şi Biserica lui Hristos, unde cei vii, împreună cu cei morţi, se regăsesc în rugăciune. Bobul de grâu este simbolul învierii trupurilor. Acesta pentru a încolţi şi a rodi trebuie mai întâi semănat. La fel şi trupul, se îngroapă şi putrezeşte, pentru ca mai apoi să învieze întru nestricăciune.