Diverse: Contextul detaliat clarifică nuanțe importante ale subiectului.
Pe scurt: Detaliile esențiale ale unui fenomen sau fapt puțin cunoscut.
„Minune” la Direcția pentru Procurori de la CSM. După ce, la finalul săptămânii trecute, ONG-urile #rezist, în frunte cu organizația Declic, au atacat la baionetă propunerea de numire în funcția de procuror-șef al DNA a lui Viorel Cerbu, cererea a fost avizată, ieri, favorabil, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Fie criticile #rezist au fost făcute la „derută”, fie, de această dată, CSM a hotărât, din proprie inițiativă, să nu presteze în conformitate cu cerința „societății civile”. În schimb, agenda comună a celor două entități pare să funcționeze, deoarece, pentru a treia oară în cazul avizului pentru Alex Florența și pentru a doua oară în cazul avizului pentru Marius Voineag, s-a constatat un blocaj de trei voturi la trei. CSM are obligația legală să soluționeze această situație în 30 de zile de la înaintarea de către ministrul Justiției a cererilor de avizare, în caz contrat procedura urmând să fie dusă la îndeplinire și fără CSM.
Contrar așteptărilor și în totală discrepanță față de solicitările și pretențiile ONG-urilor #rezist făcute publice săptămâna trecută, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat, cu unanimitate de voturi, favorabil propunerea ministrului Justiției, Radu Marinescu, de numire a lui Ioan Viorel Cerbu în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Este, practic, a doua excepție făcută de CSM în această procedură, deoarece doar Cerbu și Codrin Horațiu Miron, propus pentru șefia DIICOT, au obținut „unda verde” a Secției pentru Procurori. În cazul lui Miron, ONG-urile #rezist nu au avut nimic de obiectat, în schimb, în ceea ce îl privește pe Cerbu, acestea l-au acuzat că, în urmă cu mai bine de zece ani, au încercat să-l scape pe Liviu Dragnea de dosarul „Referendumul”.
Viorel Cerbu pare să fi fost „reevaluat” negativ de către grupările #rezist, cu toate că, în anii Binomului SRI-DNA, acesta a activat de partea „corespunzătoare” de la acel moment al sistemului, exemplu în acest sens fiind anchetarea abuzivă a familiei fostului judecător CEDO, Corneliu Bârsan, și a soției acestuia, Gabriela Bârsan, judecătoare la Înalta Curte Curte de Casație și Justiție.
Doriți mai multe informații pe tema Diverse și Special?
Problemele „spinoase” invocate de candidat, în cadrul interviului
În cadrul interviului susținut în fața procurorilor de la CSM, Cerbu a afirmat că „problema cea mai aspră cu care ne confruntăm este lipsa de predictibilitate a cadrului judiciar existent. Ne dăm seama pe măsură ce trece timpul – şi în cazul meu este tot mai mult timp de când practic această profesie – că este greu să mai pot anticipa ceva. Este imposibil să spun despre o cauză pe care o trimit în judecată că are un nivel de soliditate rezonabil pentru că în această materie surprizele cred că nu s-au încheiat pentru noi. Cea mai mare problemă a noastră este această instabilitate a aplicării cadrului normativ existent”.
O altă problemă spinoasă identificată de Cerbu este „cea legată de camera preliminară. Înainte de 2014 erau situaţii în care dosarele reveneau la parchet după nouă ani, după opt ani, zece ani, erau suspendate prin sesizarea Curţii Constituţionale, intervenea la un moment dat suspendarea judecăţii aşa încât am primit cu multă speranţă această instituţie procedurală care stabilea un termen strâns doar de 60 de zile în care să se facă un control pe actul de sesizare, pe legalitatea actului de sesizare şi pe legalitatea probelor din dosar”. Acesta a adăugat că „ceea ce a urmat ne-a demonstrat că nu este o instituţie funcţională. Avem dosare şi noi la DNA care sunt de patru ani în camera preliminară. Trebuie gândit altceva. Nu ne-a rezolvat problema. Am ajuns în acelaşi loc aşa cum eram şi înainte de 2014”, a mai declarat Viorel Cerbu.
Doar două propuneri au primit, până acum, girul
Reamintim că Secția pentru Procurori de la CSM a invalidat, în cadrul acestei proceduri de avizare consultativă, două dintre propunerile de numire făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, la conducerea marilor parchete. Chiar și propunerea de numire a actualei șefe a DNA Iași, Cristina Chiriac, în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost avizată negativ.
Cristina Chiriac este una dintre cele mai contestate propuneri de către organizațiile #rezist, ONG-urile făcând presiuni inclusiv asupra președintelui Nicușor Dan să nu semneze decretul de numire. De asemenea, #rezist nu îl vrea va procuror-șef adjunct al DIICOT nici pe Gill Julien Grigore Iacobici, iar Secția pentru Procurori de la CSM s-a conformat cu două avize negative.
Astăzi, sunt programate interviurile în vederea avizării propunerilor de numire a Marinelei Mirică și a lui Marius Ionel Ștefan în cele două funcții de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție. Deocamdată, în privința celor doi grupările #rezist nu au ieșit nici cu atacuri, nici cu critici și nici cu ordine de respingere a numirilor.
Încă un balotaj cu privire la Alex Florența și Marius Voineag. Legea nu permite ca acest blocaj să existe la infinit
Există și două bocaje prelungite în această procedură de avizare la CSM. Secția pentru Procurori nu a reușit să dea un aviz, nici favorabil, nici negativ, pentru a treia oară la rând în ceea ce privește propunerea ministrului Justiției de numire a actualului procuror general al României, Alex Florin Florența, în funcția de procuror-șef al DIICOT. Ieri, când acest punct de pe ordinea de zi a fost repus în discuție, au existat, ca și săptămâna trecută, trei voturi pentru și trei împotrivă.
Lucrurile s-au repetat, pentru a doua oară, și în legătură cu propunerea lui Radu Marinescu de numire în funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a actualului procuror-șef al DNA, Marius Voineag, unde, ieri, au fost, de asemenea, 3 voturi la 3.
Astfel încât, conform Regulamentului CSM, votul a fost, din nou, reprogramat pentru o ședință viitoare. Este evident că acest blocaj va continua, numirea celor doi reprezentând pentru organizațiile #rezist principalul motiv de activare. Problema este că, indiferent dacă Secția pentru Procurori de la CSM va reuși sau nu să emită un aviz, fie el negativ sau pozitiv, lucrurile se vor debloca de la sine.
Conform articolului 147 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, „avizul motivat al Consiliului Superior al Magistraturii se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului Justiţiei. Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susţinere a interviului în faţa Secţiei pentru procurori. Iar „neemiterea avizului în termenul prevăzut (de 30 de zile – n.red.) nu împiedică continuarea procedurii”.
Aceeași lege mai prevede că, „în cazul emiterii unui aviz negativ al Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul Justiţiei organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ (…) în cadrul căruia sunt avute în vedere şi aspectele reţinute în avizul CSM”. În urma acestui al doilea interviu, ministrul Justiției poate continua procedura prin transmiterea către preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.