Breaking internațional - Livetext Război în Iran, ziua 21. Strategiile Israelului și SUA pentru războiul din Iran diferă / Iranienii nu mai sunt lăsați să treacă granița în Turcia

Prim-ministrul Israelului a lăudat recent „cooperarea istorică” dintre țara sa și Statele Unite, subliniindu-și relația strânsă cu fostul președinte american Donald Trump. Potrivit The Guardian, oficialul israelian a declarat: „Am adus prietenul nostru, SUA, la o cooperare cum nu s-a mai văzut în istorie.”

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Externe, International și Update me.

Într-un discurs public, acesta a negat acuzațiile conform cărora Israelul ar fi influențat decizia SUA de a intra în conflict cu Iranul, susținând că „știrile false” încearcă să denatureze realitatea. „Cine crede că cineva îi poate spune președintelui Trump ce să facă? Haideți, să fim serioși”, a adăugat premierul. El a mai afirmat că Trump „întotdeauna ia decizii bazate pe ceea ce crede că este bine pentru America… și pentru generațiile viitoare.”

Dezbaterea cu privire la motivele implicării americane a căpătat amploare în SUA, mai ales după demisia dramatică, miercuri, a lui Joe Kent, director al Centrului Național de Combatere a Terorismului. Kent, un aliat al lui Trump, și-a anunțat demisia printr-o scrisoare publicată pe X: „Nu pot, cu conștiința împăcată, să susțin războiul în desfășurare din Iran. Iranul nu a reprezentat o amenințare iminentă pentru națiunea noastră, iar este clar că am început acest război din cauza presiunii Israelului și a lobby-ului său puternic din SUA.”

Numărul iranienilor care trec granița în Turcia a scăzut cu aproximativ o treime de la începutul războiului, a declarat joi seară ministrul turc de interne, Mustafa Ciftci, citat de AFP. Potrivit acestuia, autoritățile de la Teheran au impus restricții cetățenilor iranieni, interzicându-le să treacă frontiera către Turcia.

„De la începutul războiului, cetățenii noștri au putut traversa în Iran fără restricții, însă Iranul a impus restricții propriilor cetățeni și nu le permite să treacă de partea noastră”, a explicat Ciftci. Oficialul nu a precizat exact când au fost introduse aceste restricții.

Inițial, iranienii puteau traversa granița către Turcia, deși numărul lor era redus, au relatat corespondenții AFP de la punctul de trecere Kapikoy. „De la începutul războiului, a existat o scădere de un sfert sau de aproape o treime a numărului de cetățeni iranieni care trec în Turcia”, a adăugat ministrul.

În același timp, Ciftci a menționat că „a crescut numărul cetățenilor iranieni care traversează (din Turcia) spre partea lor”, fără a oferi cifre exacte despre intrări și ieșiri. Granița dintre Turcia și Iran are o lungime de 500 de kilometri și include trei puncte de trecere.

La 2 martie, cele două țări au convenit suspendarea temporară a călătoriilor de o zi între ele. „Monitorizăm îndeaproape trecerile de frontieră… și observăm intrările și ieșirile de la începutul războiului”, a subliniat Ciftci, adăugând că, deocamdată, „nu există probleme”.

Din 4 martie, Turcia nu a mai publicat date actualizate privind trecerile de frontieră. La acea dată, Ciftci anunțase că aproximativ 2.000 de persoane traversau zilnic în ambele direcții. În prezent, Turcia găzduiește peste 74.000 de iranieni cu permise de ședere și aproximativ 5.000 de refugiați.

Joi, Donald Trump a declarat că i-a cerut lui Benjamin Netanyahu să nu lovească câmpurile de gaze ale Iranului, după ce un atac israelian a determinat Teheranul să riposteze asupra unui hub energetic major din Qatar, provocând o creștere semnificativă a prețurilor globale la energie. Administrația americană și-a exprimat anterior îngrijorarea față de un atac israelian asupra unor depozite de combustibil din Teheran, care a acoperit orașul cu o populație de 10 milioane de oameni într-un nor gros de fum toxic.

În timp ce Trump a sugerat deschiderea unor canale de comunicare cu figuri din Republica Islamică, Israelul a adoptat o poziție mai tranșantă, declarând public că va elimina orice oficial iranian de rang înalt identificat. „Obiectivele stabilite de președinte sunt diferite de cele stabilite de israelieni”, a recunoscut săptămâna aceasta Tulsi Gabbard, directorul Serviciului Național de Informații al SUA, într-o audiere în Congres.

În timp ce Trump jonglează cu poziții fluctuante față de conflict, Netanyahu a fost clar de la început: Iranul, condus de clerici, este inamicul numărul unu al Israelului și trebuie eliminat. „Israelul dorește o schimbare de regim, în timp ce Statele Unite sunt vagi și neclare în privința scopului final”, a explicat Brian Katulis, expert al Middle East Institute din Washington.

Deși Trump a subliniat reușitele tactice ale intervențiilor militare, el se confruntă cu presiuni interne tot mai mari. Războiul este extrem de nepopular în rândul americanilor, inclusiv al unora dintre susținătorii săi, și a provocat creșterea prețurilor la combustibili și instabilitate pe piețele financiare cu câteva luni înainte de alegerile pentru Congres.

În plus, relațiile apropiate ale lui Trump cu monarhiile din Golf, aliați tradiționali care găzduiesc baze americane și care sunt mai vulnerabile la represaliile Iranului decât Israelul, complică și mai mult poziția SUA.

Pentru Israel, acest conflict reprezintă un moment de răscruce, marcând o schimbare de paradigmă. În războaiele anterioare cu Irakul, Statele Unite au evitat implicarea directă a Israelului pentru a nu înstrăina aliații arabi. Însă, de data aceasta, cele două țări au început conflictul cu un obiectiv comun – schimbarea regimului iranian – dar au întâmpinat o rezistență puternică din partea Teheranului, explică Yossi Mekelberg, expert în Orientul Mijlociu la Chatham House, citat de AFP.

„Când lucrurile merg bine, toată lumea e bucuroasă; cu toții se laudă reciproc. Dar, dacă încep să meargă prost – iar Trump nu este genul sentimental – atunci acuzațiile vor începe să curgă”, a adăugat Mekelberg.

Robert Malley, fost negociator cu Iranul în timpul administrației Biden și în prezent expert la Yale Jackson School of Global Affairs, a subliniat că atât Israelul, cât și Iranul au obiective clare: Israelul urmărește prăbușirea guvernului iranian, în timp ce Teheranul caută să supraviețuiască și să transfere costurile războiului.

„Factorul imprevizibil rămâne Trump. A făcut declarații contradictorii despre durata războiului, uneori sugerând că va fi scurt, alteori că se va intensifica. El percepe politica internațională într-un mod profund personal, în special în ceea ce privește posibilitatea de a revendica o victorie”, a spus Malley. „Uneori ai nevoie mai degrabă de un psiholog decât de un analist politic pentru a înțelege direcția în care ne îndreptăm.”