Ce arată situația actuală - Destinaţia anului: Colinele Transilvaniei

Ileana Sandu

Peste 250 de destinaţii din aproape toate judeţele ţării au fost nominalizate în competiţia Destinaţia Anului 2026, confirmând interesul tot mai puternic al românilor pentru valorile şi locurile care definesc România turistică.

Între 20 octombrie 2025 şi 15 ianuarie 2026, publicul, partenerii şi membrii juriului au nominalizat destinaţii care merită recunoaştere la nivel naţional, de la oraşe şi staţiuni, la sate, regiuni naturale şi atracţii culturale. Încheierea etapei de nominalizări marchează deschiderea oficială a sezonului competiţional 2026 şi dă startul unui proces de evaluare amplu, care va desemna destinaţiile ce vor inspira românii şi ne va aduce, în final, răspunsul la întrebarea:

Interesați de subiectele Societate și Social? Citiți mai mult aici.

Care va fi Destinaţia Anului 2026 în România?

Zona „Colinele Transilvaniei” a fost nominalizată la secţiunea „Tărâmuri fermecate”.

***

Colinele Transilvaniei reprezintă una dintre cele mai autentice şi bine conservate regiuni rurale din Europa Central-Estică, un spaţiu în care natura, istoria şi tradiţiile au rămas într-un echilibru rar întâlnit. Situată în inima Transilvaniei, zona se întinde între oraşe istorice precum Sighişoara, Mediaş şi Braşov, cuprinzând sute de sate răsfirate printre dealuri, păduri întinse şi pajişti bogate în biodiversitate.

Peisajul este definit de coline line, livezi vechi, fâneţe tradiţionale şi sate cu arhitectură specifică săsească. Multe dintre aceste localităţi păstrează încă structura medievală, cu case aliniate de-a lungul uliţelor şi dominate de impresionante biserici fortificate, monumente istorice care reflectă moştenirea comunităţii săseşti şi rolul defensiv pe care aceste edificii l-au avut de-a lungul secolelor.

Regiunea este recunoscută la nivel internaţional pentru biodiversitatea sa remarcabilă. Pajiştile tradiţionale, cosite manual de generaţii, adăpostesc sute de specii de plante şi insecte, iar pădurile din jur oferă habitat pentru animale sălbatice precum cerbul, ursul sau lupul, o bogăţie naturală care face din Colinele Transilvaniei un teritoriu ideal pentru drumeţii, ciclism sau turism ecologic, oferind vizitatorilor experienţa unei naturi aproape neatinse.

Pe lângă peisajul natural, farmecul zonei este dat de viaţa rurală autentică. În multe sate, tradiţiile sunt încă parte din viaţa de zi cu zi: gospodăriile produc brânzeturi şi produse locale, meşteşugarii lucrează lemnul sau ţesăturile, iar sărbătorile comunităţii aduc laolaltă obiceiuri vechi de secole. Vizitatorii pot descoperi ospitalitatea localnicilor, pot gusta preparate tradiţionale şi pot participa la activităţi agricole sau culturale care păstrează spiritul locului.

Multe localităţi sunt considerate emblematice pentru peisajul cultural, patrimoniul săsesc şi autenticitatea rurală a zonei, formând, practic, nucleul turistic al regiunii.

Viscri, probabilcel mai cunoscut sat din regiune, renumit pentru biserica fortificată inclusă în patrimoniul UNESCO şi pentru casele săseşti restaurate, a devenit celebru la nivel internaţional după ce a fost promovat de regele Charles III al Marii Britanii. Astăzi este un model de conservare a patrimoniului rural.

Biertan rămâneunul dintre cele mai impresionante sate medievale din Transilvania: biserica fortificată este una dintre cele mai mari şi mai bine păstrate din regiune şi a fost timp de aproape 300 de ani sediul episcopatului evanghelic săsesc.

Saschiz , sat cu un peisaj spectaculos şi o biserică fortificată monumentală, seamănă cu o cetate. În apropiere se află şi ruinele cetăţii ţărăneşti de pe deal, de unde se deschide o panoramă impresionantă asupra colinelor.

Criţ, sat săsesc autentic, cunoscut pentru arhitectura bine păstrată şi pentru atmosfera liniştită, în ultimii ani a devenit un loc apreciat pentru turismul rural şi gastronomia locală.

Meşendorf, renumit pentru casele sale săseşti restaurate şi pentru liniştea peisajului rural este o destinaţie preferată de cei care caută experienţe autentice.

Cloaşterf, unsat mic, dar foarte bine conservat, unde arhitectura tradiţională şi peisajul natural creează o atmosferă aproape neschimbată de secole.

Malâncrav, cunoscut pentru biserica evanghelică cu fresce medievale impresionante şi pentru livezile sale tradiţionale, păstrează o atmosferă autentică şi liniştită.

Richiş, un sat cu o biserică fortificată deosebită şi cu numeroase case istorice restaurate, este un loc apreciat pentru turism cultural.

Nucleul cel mai reprezentativ al Colinelelor Transilvaniei este considerat adesea traseul de sate: Viscri – Criţ – Meşendorf – Cloaşterf – Saschiz – Biertan – Richiş – Malâncrav, care ilustrează cel mai bine

peisajul cultural săsesc, biodiversitatea pajiştilor tradiţionale şi modul de viaţă rural autentic care definesc regiunea, alături de altele, nu mai puţin atractive, adevărate „perle” ale Colinelor Transilvane: Apoş, Hosman, Alma Vii, Şaeş, Archita, Roadeş, Daia.

Peisajul actual este rezultatul unei relaţii echilibrate între om şi natură, menţinută timp de secole prin agricultură tradiţională: fâneţele cosite manual, livezile vechi şi păşunile naturale au creat unele dintre cele mai bogate ecosisteme din Europa. Aceste pajişti sunt printre cele mai diverse din punct de vedere botanic de pe continent. În anumite zone pot fi identificate chiar şi 40–50 de specii de plante pe un singur metru pătrat, un record european pentru pajişti naturale. Printre ele se găsesc numeroase specii de orhidee sălbatice, plante medicinale şi fluturi rari.

Regiunea este şi un exemplu de convieţuire multiculturală. De-a lungul secolelor, aici au trăit români, saşi, maghiari şi romi, fiecare contribuind la identitatea culturală a locului. Arhitectura satelor reflectă această diversitate: casele săseşti cu porţi înalte, gospodăriile româneşti tradiţionale şi influenţele central-europene creează un peisaj arhitectural unic.

În unele sate, meşteşuguri vechi continuă să fie practicate: olăritul, prelucrarea lemnului, ţesutul sau producerea cărămizilor tradiţionale. Vizitatorii pot participa la ateliere sau pot descoperi modul de viaţă autentic al comunităţilor locale.

Unele sate din Colinele Transilvaniei păstrează drumuri medievale originale, care urmează trasee stabilite acum sute de ani.

Regiunea este una dintre puţinele din Europa unde peisajul agricol tradiţional a rămas aproape intact.

Colinele Transilvaniei ascund numeroase poveşti, tradiţii şi particularităţi mai puţin cunoscute, care transformă această regiune într-un adevărat „tărâm de poveste”. Dincolo de frumuseţea peisajelor şi de farmecul satelor vechi, există multe curiozităţi care surprind vizitatorii şi care arată cât de special este acest colţ al Transilvaniei.

În satele săseşti, biserica nu era doar loc de rugăciune, ci şi loc de refugiu în caz de invazii. Comunităţile construiau ziduri de apărare, turnuri şi depozite pentru alimente. Exemple spectaculoase pot fi văzute la Biertan, Viscri şi Saschiz.

În satul Biertan există o poveste celebră: cuplurile care doreau să divorţeze erau închise într-o cameră mică, unde aveau un singur pat, o singură lingură şi o singură farfurie. După o perioadă de convieţuire forţată, majoritatea renunţau la divorţ.

Multe dintre drumurile care leagă satele din Colinele Transilvaniei urmează trasee stabilite în Evul Mediu. Unele poteci erau folosite de comercianţi sau de căruţe încă din secolele XIII–XIV.

Colinele Transilvaniei sunt considerate de specialişti unul dintre ultimele peisaje agricole tradiţionale intacte din Europa. Agricultura extensivă, cositul manual şi păşunatul moderat au menţinut biodiversitatea şi aspectul natural al regiunii.

De-a lungul secolelor, în Colinele Transilvaniei au convieţuit români, saşi, maghiari şi romi, diversitate culturală ce se reflectă în arhitectură, gastronomie, tradiţii şi sărbători locale.

Relieful domol şi peisajele variate fac ca zona să fie ideală pentru explorare „lentă”: drumeţii, ciclism sau plimbări prin sate şi pajişti, unde vizitatorii pot descoperi liniştea autentică a satului transilvănean.

Toate aceste elemente au contribuit la nominalizarea regiunii Colinele Transilvaniei în competiţia Destinaţia Anului 2026, la categoria „Tărâmuri fermecate”, o recunoaştere a valorii naturale şi culturale a acestui peisaj unic. (documentare şi foto – colinele transilvaniei.ro.facebook.com/colineletransilvaniei, eco-romania.ro)

Citește și