Ce trebuie să știi acum - Guvernul, pregătit să ne rupă în amenzi. Cât strânge statul din „păcatele” românilor

Guvernul mizează și în acest an pe viciile și indisciplina financiară a românilor pentru a-și rotunji veniturile la bugetul de stat. Din amenzi, penalizări și confiscări Executivul prognozează că ar încasa anul acesta 1,38 de miliarde de lei, în creștere comparativ cu 1,29 de miliarde de lei preliminată fi încasat în 2025. Aceste sume ar urma să crească și în anii următori, ajungând până la 1,69 de miliarde de lei în 2029. De asemenea, alte 1,48 de miliarde de lei, vor fi aduse la buget de Guvern din imputații, recuperarea unor despăgubiri plătite, returnarea ajutoarelor de stat, executarea debitelor etc. Pe lista taxelor care vor aduce sume consistente la buget și anul acesta se regăsesc, printre altele, și cele din industria jocurilor de noroc.

Veniturile din amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivit dispozițiilor legale se estimează că se vor ridica anul acesta la 986 de milioane de lei, ele fiind în ușoară creștere față de anul trecut, când bugetul de stat a mizat pe încasarea sumei de 920 de milioane de lei. Pe de altă parte, încasările din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și a sumelor constatate odată cu confiscarea sunt estimate la 78 de milioane de lei. Și la acest capitol suma este similară cu cea prognozată pentru anul trecut, creșterea fiind doar de 7%. În schimb, în anii următori Executivul ia în calcul creșterea sumelor atrase la buget din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și a sumelor constatate odată cu confiscarea, ele urmând să ajungă la 94 de milioane de lei în 2029. În cazul amenzilor judiciare, veniturile pe care speră statul să le atragă sunt de 17 milioane de lei, cu un milion de lei mai mult față de anul trecut.

Vreți să citiți și alte articole despre Diverse și Special?

Sume consistente ar urma să intre în vistieria statului din penalități datorate în cazul eșalonărilor la plată și a penalităților de nedeclarare. În cazul eșalonărilor, penalitățile aplicate ar urma să fie de 139 de milioane de lei, cu 9 milioane de lei mai mult față de anul precedent, iar în cazul penalităților de nedeclarare suma ar urma să fie 163 de milioane de lei, tot cu aproape 9 milioane de lei mai mult.

1,48 de miliarde de lei din imputații, despăgubiri, ajutoare de stat, executarea debitelor

Suma de 1,48 de miliarde de lei ar urma să fie atrasă la pușculița guvernului prin veniturile obținute din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputațiilor, despăgubirilor, din aplicarea prescripției extinctive, din recuperarea debitelor provenite din drepturile necuvenite, a unor ajutoare de stat, din executarea silită a debitelor etc. Aceasta este în scădere considerabilă comparativ cu 2025, când s-a ridicat la 2,95 de miliarde de lei. Cea mai mare sumă pe care speră Executivul să o obțină, 534 de milioane de lei, ar urma să provină din aplicarea prescripției extinctive, ea urmând să crească doar cu 1% față de 2025. De asemenea, calculele făcute de Ministerul Finanțelor arată că se mizează pe întoarcerea la bugetul de stat a 164 de milioane de lei din sumele acordate firmelor sub forma ajutoarelor de stat. Aceasta ar urma să fie mult mai mică față de anul trecut, când se estimează recuperare a 1,61 de miliarde de lei. La acest capitol mai putem vorbi despre sume din recuperarea debitelor provenite din drepturile necuvenite, care ar urma să fie de circa 47 de milioane de lei. Sumele astfel recuperate la bugetul de stat ar urma să fie similare cu cele din 2025, când au fost prognozate la 46 de milioane de lei. Guvernul estimează creșterea acestor sume în anii ulteriori, ele urmând să ajungă la 50 de milioane de lei, o sumă aproape egală cu cea recuperată în 2021, care a fost de 51 de milioane de lei

Narcotraficanții, oameni săraci, de la care statul nu prea are ce lua

Ca și în anii precedenți, Guvernul nu mizează pe prea mulți bani încasați din valorificarea bunurilor confiscate ca urmare a săvârșirii infracțiunilor la regimul drogurilor și precursorilor. De la persoanele implicate în traficul de droguri ar urma să fie adusă la buget o sumă foarte mică, de numai 2,95 de milioane de lei. Suma reprezintă o ușoară creștere comparativ cu cea preliminată pentru 2025, care este de 2,75 de milioane de lei. Deși din traficul de droguri se fac foarte mulți bani, narcotraficanții noștri fie au grijă să-și țină departe de ochii indiscreților averile, fie în plasa polițiștilor cade de fiecare dată doar plevușca.

Nu vrem jocuri de noroc, dar vrem mai mulți bani de la industria jocurilor de noroc

Deși a fost declanșată o adevărată campanie împotriva sălilor de jocuri de noroc, statul speră totuși să încaseze mai mulți bani din taxa pe jocuri de noroc, încasările urmând să crească de la 5,22 de miliarde de lei în 2025 la 6,91 de miliarde de lei anul acesta, dacă planurile Guvernului merg bine.

Pe lângă aceste miliarde de lei, Ministerul Finanțelor mai mizează pe 1,23 de miliarde de lei provenite din impozitul pe veniturile din jocuri de noroc, suma fiind mai mare comparativ cu 2025, când s-a estimat încasarea a 1,15 miliarde de lei. Rămâne de văzut dacă socoteala de acasă se potrivește cu cea din târg anul acesta, pentru că tot mai multe primării din țară refuză să mai autorizeze funcționarea acestor săli de jocuri. La sfârșitul lunii februarie, Guvernul Bolojan a decis să lase la latitudinea primarilor autorizarea sălilor de jocuri de noroc. Astfel, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate, operatorii economici trebuie să obțină autorizația anuală de funcționare eliberată de autoritățile administrației publice locale pe raza cărora își desfășoară activitatea și să plătească taxa locală după expirarea autorizației valabile de exploatare a jocurilor de noroc deja eliberată de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Guvernul susținea că măsura are și o valoare normativă de descurajare a extinderii necontrolate a jocurilor de noroc, în special în localități mici, zone defavorizate sau cartiere vulnerabile social, unde acest fenomen este corelat cu accentuarea inegalităților, apariția dependențelor patologice, scăderea calității vieții și slăbirea coeziunii comunitare.

„Astăzi, pe piața românească funcționează legal aproximativ 41.500 de mijloace de joc (conform «Registrului public al mijloacelor de joc» publicat pe site-ul ONJN), ceea ce permite colectarea de la operatori a peste 350 de milioane de euro taxe directe anual. Dacă în martie vor rămâne fără autorizație încă peste 8.000 de mijloace de joc, piața riscă să piardă peste 20% din mijloacele de joc, iar o serie de companii riscă să-și piardă licențele de funcționare pe 10 ani (legislația prevede un număr minim de 75 de mijloace de joc cu autorizație valabilă pentru a menține licența valabilă)”, scrie site-ul de profil casinoinside.ro.

Taxa pe stâlp, „amenda” pentru companii, aduce mai mulți bani

În urma protestelor venite dinspre mediul de afaceri, Guvernul a decis reducerea la jumătate a taxei pe construcții, mai cunoscută sub numele de taxa pe stâlp, dar a refuzat să o elimine anul acesta. De la taxa de 1% aplicată asupra valorii nete a construcțiilor aflate în patrimoniul contribuabilului la 31 decembrie a anului anterior, noua taxă a fost redusă la 0,5%, dar chiar și așa Guvernul Bolojan mizează pe o creștere a sumelor încasate. Astfel, dacă anul trecut suma estimată a fost de 778 de milioane de lei, pentru anul în curs se prognozează încasarea a 804 milioane de lei. Dacă Guvernul se ține de cuvânt, din 2027 acest impozit va fi eliminat. Reintroducerea „taxei pe stâlp” prin OUG nr. 156/2024, cu aplicare de la 1 ianuarie 2025, a fost intens contestată de mediul de afaceri, fiind percepută ca o taxă care penalizează investițiile în infrastructură și active productive. Impozitul a mai fost aplicat anterior, într-o formă similară, în perioada 2014-2016.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹