Context medical detaliat - De ce trecerea la ora de vară poate creşte riscul unor probleme cardiovasculare

Schimbarea orei, primăvara, perturbă ritmul biologic şi poate avea efecte asupra sănătăţii. Potrivit specialiştilor, pierderea unei ore de odihnă poate influenţa tiparul de somn şi inima. Trecerea la ora de vară poate fi lipsită de efecte majore asupra sănătăţii dacă sunt respectate câteva reguli simple de odihnă, alimentaţie şi monitorizare a simptomelor.

Schimbarea orei primăvara, când ceasurile sunt date înainte, reduce durata somnului şi poate perturba ritmul biologic al organismului. Cercetările arată că această schimbare aparent minoră poate avea efecte temporare asupra sănătăţii, inclusiv asupra somnului şi riscului cardiovascular.

România, ca majoritatea ţărilor europene, va trece la ora de vară anul acesta în ultima duminică din martie (noaptea de 28 spre 29 martie), când ceasurile sunt date înainte începând de la ora 2:00 dimineaţa, şi se pierde o oră de somn.

Continuați lectura cu articole similare despre Medicina, Sanatate și Educatie si preventie.

Sistemul se inversează la 25 octombrie, când ceasurile sunt date înapoi şi se revine la ora standard. Numeroase ţări folosesc ora de vară, însă datele de început şi de final diferă.

Pierderea unei ore de somn poate avea efecte care depăşesc starea de oboseală resimţită a doua zi. Dimineţile mai întunecate şi lumina suplimentară din timpul serii pot perturba ceasul biologic al organismului. Această dereglare poate provoca tulburări de somn care pot dura câteva săptămâni sau chiar mai mult.

Creierul are un „ceas biologic principal”, reglat în mare parte de alternanţa dintre lumină şi întuneric. Acest mecanism face parte din ritmul circadian, un ciclu biologic de aproximativ 24 de ore, care influenţează momentele în care apare somnolenţa şi perioadele de vigilenţă. Ritmul circadian se modifică odată cu vârsta, ceea ce explică de ce copiii se trezesc mai uşor dimineaţa, în timp ce adolescenţii au frecvent dificultăţi la trezire.

Lumina dimineţii contribuie la resetarea acestui ritm biologic. Seara, organismul începe să producă în cantităţi mai mari melatonină, un hormon care induce somnolenţa. Expunerea la lumină în orele serii, inclusiv lumina suplimentară generată de ora de vară, poate întârzia această creştere a melatoninei şi poate deregla ciclul normal al somnului.

Privarea de somn este asociată cu un risc crescut pentru boli cardiovasculare, declin cognitiv, obezitate şi alte probleme de sănătate. Ritmul circadian influenţează nu doar somnul, ci şi funcţii precum ritmul cardiac, tensiunea arterială, nivelul hormonilor de stres şi metabolismul.

Unele cercetări au observat şi efecte imediate asupra siguranţei rutiere. Un studiu privind decesele din accidente rutiere din Statele Unite a arătat o creştere temporară a accidentelor fatale în primele zile după trecerea la ora de vară, mai ales dimineaţa. Cercetătorii au asociat această creştere cu privarea de somn.

Există şi indicii privind o legătură cu evenimentele cardiovasculare. American Heart Association menţionează studii care sugerează o creştere a numărului de cazuri de infarct miocardic în ziua de luni, după introducerea orei de vară, şi o creştere a accidentelor vasculare cerebrale (AVC) în cele două zile care urmează.

Medicii ştiu deja că unele cazuri de infarct miocardic, în special cele severe, apar ceva mai frecvent lunea şi în primele ore ale dimineţii, când sângele are o tendinţă mai mare de coagulare. Cercetătorii nu cunosc exact motivul pentru care schimbarea orei ar putea amplifica acest fenomen, însă este posibil ca perturbarea bruscă a ritmului circadian să agraveze factori precum tensiunea arterială crescută la persoanele deja expuse riscului.

Specialiştii în somnologie recomandă câteva măsuri pentru a susţine adaptarea la ora de vară. Expunerea la lumina soarelui dimineaţa, în prima săptămână după schimbare, poate ajuta la reajustarea ceasului biologic.

De asemenea, schimbarea treptată a orei dedicate unor activităţi zilnice, precum ora cinei sau momentul exerciţiilor fizice, poate sprijini adaptarea organismului.

În schimb, somnul de după-amiază, consumul de cafeină şi expunerea la lumină artificială seara, inclusiv cea provenită de la telefoane şi alte dispozitive electronice, pot îngreuna culcatul mai devreme.

„Trecerea la ora de vară, din punct de vedere cardiovascular, poate să ne determine modificări mai ales atunci când există privare de somn sau creşte stresul fizic-psihic în această perioadă. Dacă există o patologie în subsidiar destul de importantă cardiovasculară, desigur că există chiar risc la schimbarea orei, mai ales pe tulburările neurovegetative, de tulburări de ritm, de modificări gen atacuri anginoase”, a explicat, pentru Agerpres, prof. univ. dr. Florin Mitu, şeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi.

Conform acestuia, pierderea unei ore de somn cauzată de trecerea la ora de vară poate provoca modificări hormonale prin creşterea cortizolului, iar în urma acestora pot apărea şi tulburări de ritm sau creşteri ale tensiunii arteriale.

„De aceea este nevoie în perioada dinaintea schimbării orei de adaptarea treptată a programului de somn. Deci să încercăm să ne obişnuim cu viitoarea oră care se va schimba, în sensul să ne odihnim puţin mai bine, să avem o alimentaţie mai echilibrată, bogată în legume, în fructe, nu mâncăruri grele”, avertizează medicul.

Pentru a reduce riscurile, cardiologul recomandă o adaptare treptată a programului de somn înainte de schimbarea orei, hidratare corespunzătoare, o alimentaţie echilibrată, bogată în legume şi fructe, şi, acolo unde este necesar, suplimente de magneziu şi potasiu.

„Trebuie să încercăm să avem o alimentaţie cât mai echilibrată, o hidratare bună. Mă refer aici la un consum minim de 2-3 litri de lichide pe zi de apă, în special apă plată, mai ales atenţie la hipertensiv, nu apă cu o concentraţie mare de clorură de sodiu, adică de sare, care poate să influenţeze şi să crească tensiunea arterială şi, desigur, chiar mici suplimente cu magneziu, cu potasiu”, a punctat medicul cardiolog.

În acest context, specialistul atrage atenţia că organismul resimte şi tranziţia dintre anotimpuri.

„Noi ieşim din iarnă cu un deficit de vitamine, de electroliţi, şi trebuie să suplimentăm atât prin alimentaţie sau chiar şi prin suplimente de magneziu, de potasiu. Dacă avem o alimentaţie bogată în legume, în fructe, acumulăm din alimentaţie aceşti electroliţi. Dacă nu, mai putem suplimenta, pentru două-trei luni, cu suplimente din diferite preparate, precum magneziul sau potasiul, câte 1-2 comprimate pe zi”, afirmă prof. univ. dr. Florin Mitu.

În general, susţine medicul cardiolog, la o persoană care respectă aceste recomandări trecerea la ora de vară se face fără a avea prea multe probleme şi fără modificări importante ale stării de sănătate.

La pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare semnificative - precum hipertensiune severă, insuficienţă cardiacă avansată sau tulburări de ritm importante - este necesară o atenţie sporită şi monitorizarea atentă a eventualelor modificări, mai spune medicul.

Apariţia unor simptome precum palpitaţii, dureri de cap, ameţeli sau dereglări de ritm cardiac impune evaluarea de către un medic specialist. În cazul durerilor anginoase intense sau al unor episoade cardiace acute, este recomandat consultul medicului de familie şi, dacă situaţia o cere, apelarea serviciilor de urgenţă. Totuşi, astfel de cazuri sunt relativ rare şi apar, în general, la persoanele cu risc crescut.

Există periodic discuţii privind renunţarea la schimbarea sezonieră a orei, iar unele organizaţii medicale precum American Medical Association şi American Academy of Sleep Medicine susţin eliminarea schimbării orei, recomandând menţinerea permanentă a orei standard (cea de iarnă), deoarece aceasta se aliniază mai bine cu ciclul natural al luminii solare şi cu biologia somnului.