Economie: Informațiile economice recente capătă contur prin analiza prezentată în continuare.
Essențial: Știrea economică clarifică efectele asupra finanțelor personale și naționale.
Infractorii cibernetici și-au rafinat metodele, trecând de la simple e-mailuri agramate la scenarii complexe de inginerie socială. Aceștia folosesc identitatea vizuală a instituțiilor statului sau a băncilor pentru a manipula administratorii de firme să divulge date sensibile sau să autorizeze transferuri de bani către conturi controlate de atacatori.
Capcana „Actualizării datelor personale” e una dintre metode și atacul debutează prin e-mailuri, SMS-uri sau mesaje pe rețelele sociale care par să provină de la bănci sau autorități publice. Victimei i se cere să își „confirme” sau „actualizeze” datele de urgență. Mesajele au un ton alarmist, amenințând cu „blocarea contului” sau „pierderea accesului la servicii”.
Link-urile din mesaje direcționează utilizatorii către pagini web care imită perfect identitatea vizuală a băncii. Odată introduse acolo, parolele, datele cardului sau codurile de securitate (OTP) ajung direct în mâinile infractorilor.
Interesați de subiectele Economie, Finante, Afaceri, Bani si Afaceri și Educate me? Citiți mai mult aici.
„Nicio bancă nu va trimite link-uri prin care să solicite introducerea userului, parolei sau a codurilor de autentificare. Prevenția este crucială, deoarece șansele de recuperare a banilor sunt extrem de reduse”, avertizează Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention în cadrul ING Bank România.
O altă metodă este „Apelul de la ANAF” (Spoofing și Inginerie Socială). Aceasta este una dintre cele mai active fraude din România în acest moment. Atacatorii acționează ca veritabili operatori de call center, fiind extrem de persuasivi.
Victima este contactată telefonic și informată că are de primit o „rambursare de impozit” sau o „sumă de recuperat”. Sub pretextul de a vira banii mai rapid, infractorii conving victima să instaleze aplicații precum AnyDesk sau AirDroid. Prin aceste aplicații, atacatorii obțin acces total la dispozitivul victimei, intră în aplicația de internet banking, modifică limitele de plată și transferă rapid soldurile către conturi ale unor „cărăuși de bani”.
Mihai Rotariu, Manager în cadrul DNSC, subliniază: „Infractorii nu mai sunt hackeri cu glugă, ci persoane persuasive care se bazează pe generarea emoției (pozitive sau negative) și pe urgență pentru a face victima să acționeze impulsiv”.
Pentru a evita pierderile financiare, ING și DNSC recomandă respectarea cu strictețe a următoarelor reguli
NU furnizați date la cerere. Băncile și instituțiile statului NU solicită niciodată date sensibile sau parole prin link-uri trimise prin e-mail sau SMS.
Verificați sursa: nu accesați aplicația bancară prin link-uri. Tastează manual adresa oficială a băncii în browser sau folosiți aplicația oficială instalată pe telefon.
Atenție la expeditor: treceți cursorul peste adresa de e-mail sau peste link fără a da click. Dacă adresa pare neobișnuită, este o fraudă.
Fără aplicații de control la distanță: nu instalați niciodată programe precum AnyDesk la solicitarea unor persoane necunoscute, indiferent de calitatea pe care pretind că o au.
Citiți SMS-urile de autorizare: codurile OTP vin însoțite de detalii despre tranzacția care urmează să fie efectuată. Citiți-le cu atenție înainte de a le introduce.
Nu acționați în grabă: dacă primiți un apel suspect, închideți și verificați informația pe canalele oficiale ale instituției respective.
Ce trebuie să faceți dacă ați fost victimă?
Informați imediat banca și raportați incidentul către DNSC. Rețineți că prevenția este singura metodă sigură, deoarece odată transferați, banii sunt aproape imposibil de recuperat.
Cautati un cadou? Va sugeram sa alegeti un colier placat cu aur de pe Golden Amulets!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.