Cum afectează românii - Prețul benzinei ar putea depăși 10 lei/l, din cauza războiului din Iran. Ce se mai scumpește

Se închide robinetul energetic global

„28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referință pentru piețele energetice. Atacarea Iranului și riposta ulterioară au reaprins tensiunile în jurul Strâmtorii Ormuz – cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale.

Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial”, a explicat Chisăliță. Aproximativ 20% din petrolul consumat zilnic la nivel mondial tranzitează această rută maritimă dintre Iran și Oman, ceea ce o transformă într-un „robinet energetic global“. Piețele reacționează chiar și la posibilitatea ca acest „robinet” să fie închis.

Conform lui Chisăliță, prețul petrolului nu depinde doar de raportul dintre cerere și ofertă, ci și de percepția riscurilor geopolitice.

Mai multe detalii și articole despre Economie, Finante, Afaceri, Bani si Afaceri și Give me perspective așteaptă aici.

„Ceea ce vom vedea luni, odată cu deschiderea burselor, va fi «premiul de risc geopolitic», un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”, a adăugat el.

Orice creștere a prețului barilului, fie că este de 10, 20 sau 30 de dolari, are efecte în lanț: majorarea costurilor de transport, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare, scumpirea alimentelor și o inflație persistentă.

Impact semnificativ în România

În România, unde mai mult de jumătate din prețul carburanților este reprezentat de taxe, impactul ar putea fi semnificativ.

Chisăliță subliniază că piețele globale influențează direct prețurile locale: „Dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse – Africa, SUA, Marea Nordului – crește. Prețurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă”.

Creșterea prețului petrolului afectează întreaga economie. Industria suportă costuri mai mari, agricultura cheltuie mai mult pentru combustibil și îngrășăminte, iar transportatorii transferă cheltuielile suplimentare consumatorilor. „Energia este cost de bază pentru orice economie”, a afirmat Chisăliță, citat de Agerpres.

Inflația din Europa va crește

În Europa, inflația, care începuse să se tempereze, ar putea primi un nou impuls, complicând eforturile băncilor centrale de a relaxa politica monetară.

Președintele AEI atrage atenția că, înainte de escaladarea conflictului, cotațiile Brent atinseseră deja 72-73 de dolari/baril. „Persistența tensiunilor fără blocaj real în Strâmtoarea Ormuz ar putea crește prețul cu 10-20 de dolari/baril. În cazul unor perturbări grave ale exporturilor, prețul ar putea depăși 90-100 de dolari/baril, iar un blocaj major ar declanșa o criză energetică globală, cu o volatilitate extremă”, a explicat el.

Măsurile de contracarare, precum creșterea producției de către OPEC și OPEC+ sau eliberarea rezervelor strategice ale marilor economii, ar putea doar să atenueze temporar șocul. Totuși, capacitatea de a majora rapid producția este limitată, iar aceste măsuri nu pot elimina riscurile militare și instabilitatea geopolitică.

Când vom simți războiul din Iran la pompă

Efectele asupra prețurilor la pompă din România vor fi resimțite în câteva zile până la 2-3 săptămâni, în funcție de stocuri, contractele rafinăriilor și cursul valutar. „Dacă barilul crește cu 10-20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte – dar rar rămâne doar pe hârtie”, a spus Chisăliță.

În România, structura prețului carburanților include taxe (50-55%), costul produsului (30-35%) și distribuția plus marja. Astfel, o creștere a prețului țițeiului cu 10 dolari/baril ar însemna un plus de 70 de bani/litru la pompă, iar o creștere de 20 de dolari/baril ar adăuga 1 leu/litru. Dacă țițeiul se stabilizează la 90-100 de dolari/baril, depășirea pragului de 9-10 lei/litru devine o realitate.

Consecințele unui astfel de scenariu sunt complexe. „Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global: consumatorii plătesc la pompă, companiile plătesc în costuri operaționale, statele plătesc prin presiune pe buget și inflație, băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare”, a explicat președintele AEI.

Se poate ajunge la o criză energetică globală

Impactul nu este limitat doar la România. Dacă economii puternice din Europa, precum Germania sau Italia, suferă din cauza prețurilor mari la energie, efectele vor fi resimțite rapid și în România, având în vedere integrarea sa economică în UE.

„Totul depinde de durată și amploare. Escaladare moderată: creștere temporară, volatilitate ridicată, apoi stabilizare. Escaladare prelungită: petrol peste 100 de dolari, inflație reaccelerată, presiune pe dobânzi. Extindere regională: risc de criză energetică globală”, a concluzionat Dumitru Chisăliță.

Pentru România, cheia este reducerea vulnerabilității economice prin politici interne eficiente și diminuarea dependenței de fluctuațiile pieței globale ale petrolului.

„Întrebarea pragmatică este cât spațiu fiscal, câtă reziliență economică și câtă disciplină bugetară are România pentru a absorbi încă un șoc energetic major? Răspunsul nu se găsește în Golful Persic. Se găsește în politicile interne, în structura economiei și în cât de repede reușim să reducem dependența de volatilitate globală”, a concluzionat Chisăliță.