Cultura: Informațiile culturale recente capătă contur prin analiza de mai jos.
Essențial: Detaliile importante ale unui subiect artistic.
Dăruim mărțișoare celor dragi, în semn de afecţiune, ori îl purtăm noi înşine ca să atragem binele şi să fi feriți de rele.
Ciprian Voicilă, sociolog la Muzeul Țăranului Român, subliniază însă că nu este doar un obiect dăruit ritualic în fiecare an, în semn de afecțiune, ci și un fapt cultural cu o istorie îndelungată.
”La origini, obiceiul mărţişorului era legat de reînnoirea naturii cu ocazia venirii primăverii şi de obiceiurile agrare ale strămoşilor noştri. În timp, tradiţia de mărţişorului a căpătat şi alte conotaţii, legate de optimism şi credinţă”, spune sociologul pentru Cotidianul.
Explorați alte articole recente despre Cultura, Arta, primavara, 1 martie și vestitori.
Mărţişorul, funcție magică
”În vechime, mărțișorul avea funcție apotropaică. Anul Nou începea la 1 Martie, iar mamele legau cu un fir roşu sau negru câte o monedă la gâtul copiilor sau la mână pentru a fi feriți de rele tot anul. Purtătoarele de mărţişoare erau astfel ferite să fie arse de soare pe timpul verii, se păstrau sănătoase şi frumoase ca florile primăverii, plăcute şi drăgăstoase, bogate şi norocoase, ferite de boli şi deochi.
Și tot ca să nu fie arse de soare, prin Muntenia purtau mărţişor la gât sau la mână nu doar copiii mici, ci şi fetele mari sau nevestele tinere.
<Cine poartă mărţişoare
Nu mai e pîrlit de soare>
Legat la mână sau la gât, mărțișorul are formă de cerc, deci îndeplinea, înainte de toate, o funcție magică. Nu doar copiii erau protejați prin intermediul lui, ci și cloșca din cuibar, oaia din staul sau… pomii din grădina țăranului. Oamenii credeau că acel copil care va purta mărțișor va fi sănătos, „curat ca argintul” și norocos”, mai spune sociologul.
Tradiţii și tradiții
„În cele mai multe părţi din Bucovina şi mai cu seamă din Moldova, Muntenia şi Dobrogea este datina ca părinţii să lege de 1 Martie copiilor săi cîte o monedă de argint ori de aur la gît sau la mînă. Moneda aceasta, care e de regulă atîrnată de o cordea roşie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătasă roşie şi albă sau dintr-un fir de arniciu roşu şi unul de bumbac alb sau şi din mai multe fire de argint şi de aur, se numesce Mărţişor, Mărţiguş şi Marţiş” (Simion Florea Marian, ”Sărbătorile la români”, vol. II, 1899).
Un fir roșu, altul alb…
”Mărţişorul, după cum știm, este un șnur împletit dintr-un fir alb și altul roșu, dar a fost o vreme în care, prin unele locuri, mărţişorul se făcea dintr-un fir alb şi altul negru. Și se purta nu numai la mînă, ci şi la glezna piciorului.
Una dintre semnificaţiile culorilor roşu şi alb pentru ţăranii noştri… Se spune că Baba Dochia avea o noră pe care nu o iubea deloc. Voia cu orice preţ să scape de ea. Și îi vine în minte să o trimită să spele la rîu lînă neagră pînă o va face albă. Era într-o zi de 1 Martie când, la râu fiind, în timp ce spăla lâna, fetei îi sare în ajutor un voinic. Acesta o învaţă să frece lîna cu o piatră. Fata îl ascultă şi, cînd bagă piatra în apă, din piatră iese o spumă roşie ca sîngele şi apa începe să clocotească”.
Împotriva nenorocului
”În societatea românească tradiţională exista această convingere legată de protecția oferită de mărţişor împotriva bolilor şi a nenorocului. Existau mai multe reguli, iar ele trebuiau respectate cu strictețe.
„Punerea sau legarea mărţişorului se întîmpla de regulă la 1 Martie, des-de-dimineaţă, pînă nu răsare soarele. Totodată e de observat că părinţii, când îl pun, se feresc ca să nu-i vadă vreo femeie însărcinată, căci atunci, zic ei, că se pătează copiii pe ochi. Unii copii poartă mărţişorul 12 zile la gît, iar după aceea îl leagă de ramura unui pom tînăr. Şi, dacă în acel an pomului îi merge bine, se crede că şi copilului încă îi va merge bine în viaţă. Alţii îl ţin la gît pînă ce văd primul pom înflorit şi atunci îl lasă pe rămurelele acelui pom, ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile acelui pomului”.
Obiceiul, pe cale de dispariţie?
„Acuma însă această datină strămoşească a început în cele mai multe părţi, şi cu deosebire în Moldova, a se perde, iar în Bucovina, care s-a ţinut odinioară de Moldova, numai rar unde se mai aude de dînsa.” (Simion Florea Marian, ”Sărbătorile la români” – 1899).
În căutarea unei explicaţii…
”Încercări literare”, N. Gane
„Astăzi, cînd societatea noastră, din românească ce era, s-a străinat în toate obiceiurile ei, încît a ajuns a nu mai scrie nici vorbi, nici gîndi româneste, cînd înşişi copiii din faşă nu mai învaţă a zice tată şi mamă, ci papa şi maman, cînd chiar şi slugile de prin case se monsuesc şi mădămesc în dispreţul vechii frăţii românesti, în această grozavă babilonie de limbi şi moravuri, am uitat toate tradiţiunile vechi cari împodobesc trecutul nostru.
Aşa, dacă am întreba astăzi pe oricine ce este un Mărţişor, desigur ar da din umere, zicîndu-ne: nu știu! Căci nu numai obiceiul, dar însăşi amintirea lui, însuşi înţelesul cuvîntului s-a şters din memoria noastră.
Româncele din vremea trecută nu stiau să-şi facă perul din negru alb şi din alb negru, spre derîderea vîrstelor, nu cunoșteau crinolinele şi turnurile, puful şi cocul, spre derîderea formelor omenesti; ele se îmbrăcau cu altiţe, îşi spălau faţa cu apă de izvor şi urmau datinele şi obiceile strămoşeşti; ele ciocniau ouă roşii la Pasti, ascultau cîntecele de stea la Crăciun, colindele la Anul Nou şi trimiteau Mărţişori la întîiu Martie”.
Mărţişorul nu dispare, însă…
”Mărțișorul va fi preluat de oraş, unde va căpăta noi şi noi forme. Pe la 1800, orăşenii atîrnau de şnur o monedă şi scrijelesc pe una din feţele ei anul respectiv.
Apoi se metamorfozează devenind breloc din aur, argint, cu însemnele norocului, trifoi cu patru foi, coşari, purcei, zar, cărţi de joc…
Intră apoi în orizontul amorului devenind obiect sentimental, când încep să apară inimi de mărimi şi texturi diferite. Astfel, în fiecare an, pe 1 Martie, tinerii îşi dăruiesc unul altuia, simbolic, inima.
Apare apoi un alt tip de mărțișoare. Pe piață, în comunism, sunt cumpărate mărțișoare fabricate la Fondul Plastic. Ambalate în cutii transparente, acestea nu mai păstrează niciuna dintre conotaţiile sale magico-religioase iniţiale.
Vedem apoi mărţişorul electoral. S-a întâmplat după 1989, când purta pe el chipul oamenilor politici din vremea respectivă, considerați carismatici. Ne amintim” de exemplu” de mărţişorul electoral Petre Roman”.
În prezent, mărțișoarele se găsesc într-un număr impresionant ca varietate.
În contextul dispariției cooperativelor de stat, au apărut, de asemenea, mărțișoarele individualizate.
Alături de cele clasice, vedem și inima, enormă, din pluş, pe care scrie ”I love you!”, sau diploma înrămată, care atestă calitățile posesoarei, precum ”cea mai frumoasă…”, ”cea mai bună…”, ”cea mai minunată”… mamă, fiică, iubită sau soție!
Tot acum apare mărţişorul cu simboluri arhetipale sau New Age, crucea celtică, mărţişorul cu Yin-Yang, dar şi multe, multe altele.
Împreună cu mărțișorul există, de asemenea, tradiţia de a se oferi și buchete de flori timpurii de primăvară, de obicei ghiocei. Și tot în ziua de 1 Martie, la noi există şi tradiţia <babelor>”, conchide Ciprian Voicilă.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
Cautati un cadou? Va sugeram sa alegeti un colier placat cu aur de pe Golden Amulets!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.